Armata rusă rămâne în mare parte blocată pe front, iar conflictul s-a schimbat într-o luptă costisitoare ce implică drone și rachete, generând pierderi și daune atât pentru Ucraina, cât și pentru Rusia. Putin nu pare dispus să cedeze.
Conform publicației The Economist, după o perioadă de câteva săptămâni de examinare în sezonul estival, informații din cercul Kremlinului susțin că președintele rus a luat hotărârea de a amplifica conflictul.
În afara discursului geopolitic al Kremlinului, una dintre principalele motive ale lui Putin este menținerea vie a propriului regim. În cadrul sistemului politic rus, liderul nu poate să fie perceput ca slab, iar abandonarea războiului fără a atinge obiectivele minime ar putea fi considerată un eșec.
Citește șiAnchetatorii: arsenal complet găsit în posesia autorului atacului Cracovia
Un membru al elitei ruse, menționat de o publicație britanică, a precizat că pentru Kremlin problema nu constă doar în problemele economice sau în lipsa unor victorii militare, ci și în faptul că conflictul a durat cinci ani.
„Țarul este gol”
– concluzia a fost exprimată de un alt reprezentant rus.
Rusia ar putea trimite încă sute de mii de oameni pe front.
Rusia ar putea adopta diverse metode de presiune, de la creșterea atacurilor hibride și a operațiunilor de sabotaj asupra partenerilor Ucrainei, până la atacarea rutelor prin care Europa își oferă sprijin Kievului.
Se îngrijorează și că Rusia ar putea lansa atacuri asupra fabricilor europene care produc echipamente pentru Ucraina. În același timp, acestea susțin că Putin nu caută o confruntare militară directă cu NATO.
În Ucraina, Moscova ar urma să intensifice acțiunile pe care le desfășoară deja. Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică, 30 august, pregătirea unei lovituri masive asupra infrastructurii energetice ucrainene.
Putin a decis să mobilizeze între 300.000 și 400.000 de soldați pentru front, potrivit unei surse citate. O nouă mobilizare oficială nu ar fi neapărat necesară, pentru că ordinul inițial de mobilizare nu a fost suspendat.
Încercările de atac din Ucraina încep să provoace un impact asupra Rusia.
Putin se îngrijorează de creșterea atacurilor ucrainene cu drone, care vizează rafinăriile și centrele logistice din Rusia.
Pe 22 august, liderul rus a acuzat Ucraina că a deschis „cutia Pandorei” și a amenințat cu represalii asupra unor sectoare importante ale economiei ucrainene. În aceeași zi, Putin a respins ideea încheierii războiului, spunând că „operațiunea militară specială continuă” și că Rusia va merge „doar înainte”.
În interiorul Rusiei, conflictul începe să perturbe și imaginea de stabilitate pe care Kremlinul încearcă să o proiecteze. Întrebările de opinie arată o majorare a proporției cetățenilor ruși care consideră situația tensionată, în timp ce încrederea în mesajele difuzate de televiziune scade.
Semnale de avertizare în Europa
25 august, directorul CIA John Ratcliffe a efectuat o vizită neașteptată în Moscova, ceea ce a intensificat speculațiile despre mesajul trimis de administrația americană lui Vladimir Putin. Se crede că Ratcliffe ar fi venit pentru a-i transmite liderului rus un avertisment privind posibile atacuri asupra statelor NATO sau pentru a-l convinge să inițieze negocieri.
În doar trei zile de la vizita lui Ratcliffe, Finlanda a solicitat ajutorul Suediei pentru supravegherea graniței cu Rusia. În același timp, Germania se pregătește să adreseze o acuzație publică Rusiei pentru un atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig și să impună sancțiuni suplimentare.
În analiza privind posibilele extinderi ale conflictului, România este menționată și de The Economist. În data de 20 august, autoritățile române au comunicat că au distrus o dronă navală rusească care a îndreptat atacul către o platformă de foraj aflată în apele teritoriale ale țării.
Retragerea, mai periculoasă decât război
Amplificarea luptei nu va soluționa dificultățile Rusiei și ar putea intensifica presiunea asupra populației și destabilizarea atât în interiorul, cât și în exteriorul țării.
Pentru Putin, prelungirea conflictului epuizează resursele și capitalul politic, în timp ce o retragere fără o victorie evidentă ar putea submina poziția sa. Astfel, păstrarea presiunii armate poate fi percepută de liderul rus ca o opțiune mai sigură decât abandonarea războiului.
COMENTARII / 0