Se creează un element div și se atribuie la variabila ad.
se setează ad.id la ‘AdSense’.
ad își modifică proprietatea className la ‘AdSense’.
Citește șiCoreea de Sud își recheamă ambasadorul din Ucraina din cauza escaladării disputei privind prizonierii de război nord-coreeni
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
The JavaScript line assigns the value -1px to the top property of the ad element’s style.
Elementul ad are înălțimea stilului setată la 1px.
Ad element is appended to the body
Madagascar a devenit cea mai recentă țară care a urmat un model deja familiar în diverse regiuni africane. Protestele organizate de tineri s-au concentrat asupra liderilor corupți; președintele a căzut; armata a intervenit, declarând că va restabili un regim civil — iar apoi au sosit rușii, potrivit analizei The Times. În octombrie anul trecut, după săptămâni de tulburări provocate de penuria de apă și energie electrică, președintele Rajoelina a părăsit statul insular. Un colonel a preluat puterea, promițând că vor avea loc alegeri. În câteva săptămâni, mercenari au sosit din Moscova pentru a susține noua juntă.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428397355-0”); });
După demisia lui Rajoelina, tinerii protestatari, plini de bucurie, credeau că au reconfigurat viitorul țării. Însă, la 9 luni de la eveniment, fără un program clar pentru restabilirea guvernării civile, ei se îngrijorează că un regim corupt a fost înlocuit de altul și că mișcarea lor ar putea servi mai mult scopurilor Kremlinului decât propriilor lor interese.
Fanilo, student de 22 de ani în medicină, care a luat parte la protestele din anul precedent, se simte descurajat.
„Nimeni nu ne mai ascultă”, a declarat el pentru The Times din Antananarivo, capitala țării. „Nu am prea multă încredere în acest nou regim și simt că țara mea se scufundă și mai adânc. Au revenit întreruperile de curent, iar guvernul ia decizii și mai absurde.”
Se execută un apel la googletag.cmd.push, care lansează o funcție ce afișează div-gpt-ad-1534428441003-0.
În loc să colaboreze cu autoritățile civile conform unui calendar promovat pentru alegeri, conducătorul juntei, colonelul Michael Randrianirina, a primit delegații rusești și a zburat în Moscova în februarie pentru a discuta cu președintele Putin, întrerupând o tradiție de zeci de ani în care liderii malgași se îndreptau în principal spre Paris, fostul lor putere colonială. De atunci, Rusia a furnizat consilieri și armament și a sprijinit un nou partid pro-Moscova.
„A existat o cerere de securitate, iar Rusia a răspuns la ea”, a declarat Thierry Vircoulon, de la Institutul Francez de Relații Internaționale. El a descris regimul ca fiind „paranoic” în privința unei contra-lovituri de stat, o teamă ilustrată în aprilie, când procurorii au anunțat că au dejucat un presupus complot de asasinare a lui Randrianirina, în care se spune că ar fi fost implicat unul dintre propriii săi colonei. Vircoulon estimează că aproximativ 100 de mercenari ai Corpului African Rus, succesorii grupului Wagner, se află în Madagascar, asigurând paza președintelui și antrenând trupele acestuia.
În Paris, s-a exprimat o preocupare legată de aceste schimbări, având în vedere că Franța a pierdut influența în vechile sale colonii din Mali, Burkina Faso și Niger, unde trupele franceze au fost evacuate de către juntele militare, care s-au îndreptat ulterior spre Moscova.
Madagascar a expulzat recent un diplomat francez în legătură cu un presupus complot de destabilizare, pe fondul zvonurilor – negate de Paris – conform cărora mercenari francezi ar fi activat pe insulă. Relațiile, a afirmat Vircoulon, sunt acum marcate de „neîncredere reciprocă” – o ruptură care convine Kremlinului, care „este întotdeauna dornic să regleze conturile cu Franța în Africa”.
Pentru Moscova, Madagascar oferă o perspectivă diferită față de regiunea Sahel, devastată de război. Nu există nicio insurgență jihadistă de combătut acolo, dar poziția strategică și bogăția minerală a insulei au devenit din ce în ce mai valoroase pe măsură ce războiul din Ucraina, conflictul cu Iranul și perturbările din transportul maritim global au remodelat comerțul internațional. Insula se află de-a lungul Canalului Mozambic, prin care trece aproape o treime din țițeiul mondial, și deține zăcăminte importante de grafit, cobalt, nichel și minerale din categoria pământurilor rare, esențiale pentru fabricarea bateriilor pentru vehicule electrice, a produselor electronice și a tehnologiei militare.
Într-o altă schimbare evidentă, în această lună parlamentul din Antananarivo a transferat controlul asupra importurilor de combustibil ale insulei către o nouă companie de stat, punând capăt unui sistem vechi de 25 de ani gestionat de firme occidentale, printre care TotalEnergies și Vitol. Analiștii au afirmat că această măsură ar deschide calea pentru importurile de petrol rusesc sancționat, expunând la rândul lor întreprinderile malgașe – de la companii aeriene la companii miniere – la sancțiuni occidentale.
Moscova a sugerat, de asemenea, instalarea unor depozite de combustibil pe insulă și a manifestat dorința de a ocupa o bază navală abandonată din Antsiranana, amplasată la capătul nordic al insulei, cu acces la rutele maritime ce leagă Africa de regiunea Indo-Pacific.
Rusia poate interpreta această situație ca o revenire la rădăcini: între 1970-1980, administrația marxistă din Madagascar s-a sincronizat cu Uniunea Sovietică, care a echipat insula cu armament și a livrat petrol, în timp ce dominația colonială franceză se diminuau. Totuși, pentru numeroși malgași, reînnoirea interesului geopolitic asupra insulei nu constituie un motiv pentru alinare.
Insula a oscilat între crize politice și guverne civile fragile încă de la obținerea independenței față de Franța, în 1960. Rajoelina, în vârstă de 52 de ani, președintele destituit, a preluat puterea pentru prima dată cu sprijinul armatei, în urma protestelor din 2009. El a câștigat ulterior două alegeri, ultima în 2023, înainte de a fi la rândul său răsturnat de proteste. Acum trăiește în exil în Dubai.
Instabilitatea menționată a fost valorificată de Rusia de mai multe ori pe întreg continentul african, în timp ce aceasta se infiltrează în golurile politice și acordă sprijin liderilor aflați în dificultate, în schimbul influenței și accesului.
De asemenea, nu este prima dată când protestatarii au fost înșelați de o armată care se prezintă drept aliat. În Egipt, în 2013, și în Sudan, în 2019, revoltele populare au fost absorbite de generalii care pretindeau că le susțin.
„Următoarele alegeri ar trebui să aibă loc în noiembrie 2027, dar, la nouă luni distanță, nu vedem nimic concret, începând chiar cu agenda electorală”, a spus Sariaka, în vârstă de 42 de ani, care s-a numărat printre demonstranți anul trecut. „Același lucru este valabil și pentru consultările naționale așteptate încă din octombrie. Nu am încredere în promisiunile [juntei].”
„Rămânem vigilenți”, a adăugat ea.
„Plecarea lui Rajoelina a fost partea ușoară, dar sistemul mafiot este adânc înrădăcinat la toate nivelurile statului.”
Un script JavaScript adaugă o funcție în coada googletag.cmd care, la execuție, afișează un anunț identificat prin div-gpt-ad-1534428473535-0.
COMENTARII / 0