Trump are nevoie de „lecție de geografie” pentru Strâmtoarea Ormuz

Administrația Trump se confruntă cu o provocare neprevăzută, care necesită atenție imediată. Rezolvarea acestei situații va necesita probabil eforturi susținute din partea oficialilor americani. La...

Administrația Trump se confruntă cu o provocare neprevăzută, care necesită atenție imediată. Rezolvarea acestei situații va necesita probabil eforturi susținute din partea oficialilor americani.

La izbucnirea acestei crize, administrația lui Donald Trump a fost luată pe nepregătite. În acest context, lipsa unei abordări coerente a SUA față de Iran a devenit evidentă, potrivit The Guardian, citată de grupul media din Ucraina NV. Într-o perioadă anterioară, pe 14 martie 2026, președintele Trump a făcut un apel către Marea Britanie, China, Franța, Japonia și alte națiuni pentru a asigura protecția navelor petroliere care traversează Strâmtoarea Ormuz prin escortare.

În ciuda acestui fapt, solicitările președintelui american s-au lovit de o anumită rezervă. Pe 16 martie, ministrul apărării german, Boris Pistorius, a afirmat că „Nu este războiul nostru, noi nu l-am început”, reflectând o perspectivă comună cu alte națiuni aliate SUA, printre care Marea Britanie și Franța, după cum relatează NBC News.

Citește șiIranul refuză accesul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică la instalaţiile sale nucleare înainte de încheierea conflictului

„Nu este războiul nostru, noi nu l-am început”

În pofida acestor aspecte, demersurile președintelui american au fost privite cu scepticism. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a exprimat opinii similare cu cele ale altor parteneri ai SUA, printre care Marea Britanie și Franța, potrivit NBC News, declarând, pe 16 martie:

„Nu este războiul nostru, noi nu l-am început”

În prezent, Strâmtoarea Ormuz se confruntă cu o situație de blocare persistentă.

În cel mai îngust segment al său, 34 km este distanța care desparte apele din Strâmtoarea Ormuz, unica ieșire maritimă către Oceanul Indian din Golful Persic, zonă extrem de bogată în zăcăminte de petrol. Din cauză că toate vasele de mari dimensiuni, printre care și petrolierele, sunt obligate să o străbată, ele devin extrem de vulnerabile în fața oricărui atac.

Generalul-locotenent Samuel Hainaut a declarat că Strâmtoarea Ormuz reprezintă o provocare deosebit de dificilă, a cărei soluționare necesită abordări complexe, dincolo de capacitățile militare tradiționale, potrivit The New York Times, citat de NV.

„Strâmtoarea Ormuz este o problemă complexă, aproape imposibil de rezolvat doar prin mijloace militare”

, a afirmat acesta. În analiza sa, publicația americană subliniază natura asimetrică a amenințărilor iraniene, care pot fi exercitate cu succes chiar și împotriva unor adversari considerabil mai puternici.

Potrivit New York Times (NYT), un singur militant sau militar iranian echipat cu o ambarcațiune rapidă are capacitatea de a lansa o rachetă portabilă împotriva unui supertanc de mari dimensiuni sau de a-i fixa o de corp, în Strâmtoarea Ormuz.

„Un singur soldat sau luptător iranian poate traversa strâmtoarea cu o barcă rapidă, poate trage o rachetă (dintr-un sistem portabil) către un supertanc greu sau poate atașa o mină magnetică de corpul acestuia”

Potrivit The Guardian, arsenalul tacticilor Iranului cuprinde bărci rapide, drone de atac, mine marine și drone maritime, capabile să provoace perturbări majore în traficul din regiune. Eric Schmitt, expert în securitate, menționează în NYT că Iranul posedă numeroase astfel de bărci rapide, iar prezența lor singură este suficientă pentru a inhiba navigația în zonă. În acest context, îndemnurile lui Trump adresate armatorilor de petroliere să dea dovadă de „mai multă îndrăzneală” nu au obținut rezultatul scontat.

În căutarea unei rezolvări, opțiunile se reduc la două căi posibile: una care implică forța militară și alta care se bazează pe eforturi diplomatice.

Limitările Washingtonului sunt evidente în acest context. Protejarea convoaielor navale comerciale printr-un efort organizat ar fi, după cum afirmă Schmitt, o operațiune „foarte costisitoare și expusă riscului”. O astfel de misiune ar impune distrugerea infrastructurii de lansare a rachetelor iraniene și desfășurarea suplimentară a navelor militare în regiunea Orientului Mijlociu, proces care s-ar putea prelungi chiar și săptămâni.

Pe termen lung, participarea mai multor țări la asemenea misiuni nu pare viabilă. Richard Meade, directorul general al Lloyds List, a declarat, potrivit The Guardian, că ar fi necesari cel puțin 8-10 distrugătoare pentru escortarea a numai 5-10 cargoboturi care traversează strâmtoarea la fiecare 36 de ore, acoperind în acest fel doar 10% din traficul naval existent anterior izbucnirii conflictului.

În ciuda faptului că o abordare diplomatică ar putea oferi cele mai bune rezultate pe termen lung, se pare că această posibilitate nu este luată în considerare în prezent. Abbas Araghchi, ministrul iranian de externe, a făcut o declarație pe 15 martie, potrivit căreia Strâmtoarea Ormuz va continua să fie blocată pentru navele care provin din țări considerate ostile de către Iran.

Strâmtoarea va rămâne închisă pentru navele țărilor considerate ostile

declară Abbas Araghchi

Strâmtoarea Ormuz rămâne funcțională pentru majoritatea navelor.

„De fapt, Strâmtoarea Ormuz este deschisă. Este închisă doar pentru petrolierele și navele care aparțin dușmanilor noștri, celor care ne atacă și aliaților lor. Restul pot trece liber”

,
a declarat acesta.

Se observă că, în lipsa unei abordări bine definite, SUA și partenerii săi se luptă să contracareze eficient manevrele neconvenționale ale Iranului, care are capacitatea de a închide unul dintre cele mai vitale rute comerciale la nivel global.

Știri de ultimă oră sunt în curs de desfășurare.

Știri Globale

Într-o declarație recentă, Irina Fodor a vorbit despre perioadele complicate din viața conjugală. Motivația din spatele acestor declarații a fost legată de

„programul de filmări care ne ține departe, hopuri financiare”

, a explicat ea.

În urma escaladării conflictelor din Ucraina și Iran, fostul președinte Traian Băsescu a lansat o avertizare cu privire la potențialele repercusiuni asupra securității naționale a României. El a afirmat că există motive de îngrijorare, însă se pare că aceste avertismente sunt negate de către autoritățile române.

„O spun deschis, ni se pot întâmpla multe”

a declarat el, subliniind astfel riscul crescut la care România ar putea fi expusă.

În urma incidentului în care Adrian Câciu a avut un schimb de cuvinte tensionat și a manifestat agresivitate fizică față de Gabriela Horga, un membru al senatului, partidul PNL a decis să depună o plângere la CNCD.

COMENTARII / 0