Trump face Europa să aleagă: gazul norvegian devine vital

Noua prioritate acordată de Europa securității energetice a stârnit interesul pentru intensificarea producției de gaz pe platoul continental norvegian. Planul era ca Europa să renunțe...

Noua prioritate acordată de Europa securității energetice a stârnit interesul pentru intensificarea producției de gaz pe platoul continental norvegian. Planul era ca Europa să renunțe la instalații de gaz precum Kårstø, scrie Politico.

această uzină gigantică de prelucrare este situată în mijlocul unei transformări continentale mai largi. Scăderea emisiilor a pierdut din prim-plan, iar securitatea energetică a devenit prioritară.

Războaiele din Iran și Ucraina au perturbat planurile Europei privind clima și energia curată, obligând continentul să lupte pentru a asigura gazul indispensabil pentru producerea electricității, încălzirea locuințelor și alimentarea fabricilor.

Citește șiAnaliză Cum pot SUA și China să evite un conflict militar. Soluția propusă pentru reducerea rivalității dintre cele două puteri

Nivelurile de stocare a gazului în Europa se apropie de minimele istorice pe măsură ce se apropie iarna, un semn potențial de rău augur pentru facturile continentale la încălzire și energie electrică. Mulți lideri europeni se feresc să se bazeze prea mult pe America, de teamă ca nevoile lor energetice să nu fie folosite împotriva lor în negocierile comerciale și de securitate cu președintele Donald Trump. (Casa Albă, la rândul său, afirmă că SUA dispun de o „aprovizionare abundentă și fiabilă” pentru aliați.)

„Trăim într-o lume în care dependențele pot fi și sunt folosite ca arme”, a declarat Ann Mettler, care a lucrat ca consilier al fostului președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. „Este de înțeles că europenii ar putea avea îndoieli.”

Kårstø se găsește în inima securității energetice a Europei.

În centrul atenției se află Kårstø, o rețea industrială complexă de conducte, turnuri de distilare și coșuri de ardere, întinsă pe coasta norvegiană. Această instalație reprezintă cea mai mare instalație de prelucrare a gazelor naturale de acest tip din Europa.

Norvegia nu face parte din Uniunea Europeană și, deși consumă foarte puține combustibili fosili, a furnizat anul trecut aproape o treime din gazul blocului și 14% din țițeiul acestuia. Aproximativ un sfert din producția de gaze a țării trece prin Kårstø, iar o porțiune semnificativă este direcționată către Europa prin conducte ce leagă Belgia, Franța și Germania.

Producția de gaze de pe platoul continental norvegian a scăzut în ultimul deceniu, dar noul accent pus de Europa pe securitatea energetică a stârnit un interes reînnoit pentru exploatarea hidrocarburilor rămase din zăcămintele submarine. Schimbările climatice ocupă un loc secundar pe lista priorităților Europei, energiile regenerabile fiind menționate în principal ca o modalitate de a proteja consumatorii de creșterile bruște ale prețurilor combustibililor fosili.

Equinor, care administrează Kårstø și este cel mai mare producător de petrol și gaze din Norvegia, întruchipează schimbarea în curs. Acum șase ani, când îngrijorările politice legate de schimbările climatice au atins apogeul, Equinor a anunțat un plan de a investi în energie regenerabilă și de a atinge emisii nete zero până la jumătatea secolului.

În acest an, compania a abandonat un scop legat de energie regenerabilă, deși a păstrat angajamentul de a atinge emisii nete zero, concentrându‑se în schimb pe platoul continental norvegian.

„Toți clienții mei din Europa au o strategie de tranziție și lucrează la investiții în surse regenerabile de energie. Dar, în același timp, își asigură contracte pe termen lung pentru gaze naturale”, a declarat săptămâna trecută pentru Politico Anders Opedal, directorul general al Equinor, la scurt timp după semnarea unui contract de furnizare a gazelor naturale pe 15 ani cu compania germană de utilități Uniper.

„O producție cât mai mare posibil”

Inima sectorului petrolier norvegian se găsește în Stavanger, un oraș portuar de dimensiuni reduse, situat la aproximativ o oră de deplasare cu mașina în direcția sud a lui Kårstø.

În acest oraș se află sediul principal al Equinor și se desfășoară una dintre cele mai vaste întâlniri globale axate pe energie. În acest an, aproape 70.000 de vizitatori s-au adunat în oraș pentru summitul „Offshore Northern Seas”, ocupând complet săli de conferințe de mărimea unor hangare de avioane.

Liderii din mediul de afaceri și din sfera politică norvegiană au valorificat oportunitatea pentru a-și prezenta țara ca principal furnizor de combustibili fosili pe care Europa poate conta, în același timp, pentru a obține susținere în direcția forajului pe platoul continental.

Când Equinor și-a anunțat acordul cu Uniper în ziua de deschidere a conferinței, Opedal a declarat că acesta „va contribui la securitatea energetică a Europei și, prin acest contract, Uniper va contribui la securitatea cererii, permițându-ne să continuăm să investim în dezvoltarea platoului continental norvegian”.

Oficialii norvegieni au preluat mesajul. Guvernul deține două treimi din Equinor, iar restul acțiunilor se tranzacționează pe piața publică.

„Strategia noastră este să fim un furnizor pe termen lung de petrol și gaze pentru piața europeană”, a declarat ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland. „Obiectivul nostru nu se măsoară în cifre, ci constă în a avea o producție cât mai mare posibil.”

Acest aspect ar putea constitui o provocare dificilă. Nu se știe exact cât timp vor mai rămâne disponibile rezervele de petrol și gaze ale Norvegiei.

Torgeir Stordal afirmă că producția de petrol și gaze din Norvegia se va reduce cu aproximativ o treime până în 2050. Aceasta reprezintă cea mai optimistă variantă, conform lui Stordal, care ocupă funcția de director al Direcției Norvegiene pentru Operațiuni Offshore, instituția guvernamentală ce administrează reglementările platoului continental. În scenariul de referință al acestei direcții se preconizează o scădere a producției de peste 50 %.

În cadrul întâlnirilor, managerii din industrie și oficialii de la Oslo susțin că este nevoie de investiții suplimentare pentru a preveni o reducere a producției. În plus, aceștia speră ca tehnologia să contribuie la

„

În cadrul centurii de standuri din cadrul expoziției „Offshore Northern Seas”, se prezentau aparatură de extragere: droni care depășesc limitele, roboți subacționali, sisteme de cartografiere alimentate de inteligență artificială, pompe, foreze și generatoare de energie, toate înfășurate în polimeri coloranți și oțel strălucitor.

Orice posibilitate reală de a reduce scăderea producției va proveni din noi găsiri în regiunile frontieră, în special în Marea Barents, situată în nordul extrem al Norvegia. Acest efort va cere o disponibilitate sporită pentru asumarea riscurilor, investiții substanțiale — și mobilizarea tinerilor norvegieni către zonele îndepărtate ale țării.

La evenimentul „Offshore Northern Seas”, primarul unei mici comunități arctice din Norvegia a prezentat viziunea de a înființa o universitate pentru a atrage tineri în zona sa. Primarul Terje Rogde, din Hammerfest, a venit alături de Jon‑Andre Kongsbak, un localnic de 31 de ani, cu ochi de culoare deschisă și păr blond-argintiu, care s-a întors recent în orașul natal după ce a studiat la distanță de 30 de ore cu mașina.

Având un sistem de învățământ superior mai bine structurat la nivel local,

nu trebuie să faci ce a făcut tipul ăsta

, a declarat Rogde.

Politica de petrol

Norvegia dispune de motive ample pentru a continua expansiunea. Producția de petrol și gaze a permis națiunii să formeze cel mai extins fond suveran de investiții la nivel global, valorificat în prezent la peste 2 trilioane de dolari. Distribuțiile anuale ale fondului reprezintă aproximativ o cincime din bugetul federal.

Stavanger găzduiește panouri de diferite dimensiuni care evidențiază importanța petrolului în viața locală. Echipa profesionistă de hochei pe gheață, cunoscută sub numele de „Oilers”, reprezintă un reper sportiv din zonă. Un muzeu dedicat istoriei industriei petroliere locale atrage vizitatori interesați de evoluția acestui sector. Punctele de așteptare pentru autobuze sunt înfrumusețate cu bannere publicitare ale companiei Equinor.

În fiecare seară, pe parcursul evenimentului Offshore Northern Seas, mii de participanți, îmbrăcați în costume de patru ace

În seară, în cortul Equinor, tineri din Norvegia, purtând cămăși cu guler și veste pufoase, savurau carne de vită înăbușită alături de piure de cartofi și chiftele umplute cu orez, în timp ce ascultau veterani din industrie care vorbeau despre perspectivele de carieră în sectorul petrolier.

Este încă neclar dacă mobilizarea sectorială va reuși să prevină reducerea producției. În cadrul conferinței „Offshore Northern Seas”, câțiva lideri din domeniu au susținut că guvernul nu reacționează cu suficientă promptitudine pentru a opri aceste scăderi.

La o masă rotundă, Johnny Hersvik, purtând adidași și ocupând funcția de director general al Aker, una dintre cele mai importante firme norvegiene din domeniul combustibililor fosili, a exercitat presiuni directe asupra lui Aasland pentru a încuraja companiile să testeze tehnologii care, conform lui, ar putea spori în mod semnificativ producția. Ministrul, tremurând pe scaun, a declarat că va asculta, fără a oferi alte angajamente.

Hersvik a afirmat în cadrul unui interviu acordat publicației Politico că

„Nu cred că există un sentiment de urgență, nu”

.

Nu toți norvegienii apreciază sectorul energetic, care deține controlul total în țară. În prima zi a evenimentului „Offshore Northern Seas”, membrii grupului ecologic Extinction Rebellion au consumat petrol ca act de protest în fața sălii principale de conferințe.

În anul precedent, Partidul Verde al țării a marcat o etapă istorică, alăturându‑se guvernului ca membru al unei coaliții multipartite condusă de Partidul Laburist, care susține puternic sectorul energetic. Deși reprezintă un partid de dimensiuni reduse, el a cerut ca Norvegia să vizioneze un viitor fără petrol, determinând autoritățile să stabilească o comisie dedicată analizării unor scenarii de tranziție către un viitor fără combustibili fosili.

Frøya Skjold Sjursæther, deputată a Partidului Verde, a subliniat că a existat o luptă pentru a realiza multe alte obiective, în timp ce indică cu degetul spre spațiul de evenimente extravagant care o înconjura la „Offshore Northern Seas”, unde mari companii petroliere precum Shell și TotalEnergies au montat standuri de dimensiuni comparabile cu mici clădiri de birouri.

„Poți vedea chiar aici, plimbându-te prin centru, cât de mare este influența producătorilor de petrol și gaze asupra politicienilor norvegieni și [că] aceștia pot dicta, practic, politica pe care o avem aici”, a spus ea. „Este cu adevărat trist.”

Incongruențe în domeniul energiei

Norvegia prezintă o ironie: deși produce combustibil, îl consumă într-o cantitate relativ puțin. În același timp, această țară deține cea mai ridicată rată de vehicule electrice la nivel mondial, iar 90% din energia electrică este obținută din hidroenergie.

Într-o abordare atentă, liderii din sectorul privat și din administrația Norvegia au ajustat mesajul pentru a atrage atenția Uniunea Europeană, care continuă să considere schimbările climatice o prioritate, fără a ofensa Statele Unite, cu care Norvegia a păstrat relații relativ cordiale în perioada administrației Trump.

„Gazul natural lichefiat american este important pentru securitatea energetică a Europei”

Aasland, ministerul energiei, a răspuns la întrebarea dacă țara nordică concură în Europa cu gazul natural lichefiat american.

reprezentant al Casei Albe a confirmat, menționând că Trump îndeamnă Europa de ani de zile să

„renunță la Green New Scam”

.

„Datorită agendei președintelui Trump privind dominația energetică, Statele Unite sunt cel mai mare producător și exportator mondial de petrol și gaze naturale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Taylor Rogers, într-o declarație pentru Politico. „Dispunem de o ofertă abundentă și fiabilă atât pentru țara noastră, cât și pentru aliații noștri.”

Conducerea Equinor s-a grăbit, la rândul său, să sublinieze că țara a investit masiv în sectorul petrolier și gazier din SUA, chiar dacă a evidențiat eforturile companiei de a dezvolta energia eoliană offshore pentru piața europeană.

„Avem o strategie clară pentru a asigura energie fiabilă într-o lume în tranziție”, a declarat Opedal. „Adică ne concentrăm pe dezvoltarea sectorului energetic, fie că este vorba de energia eoliană offshore, fie de petrol și gaze, iar cea mai mare parte va continua să fie reprezentată de petrol și gaze.”

Norvegia a învățat să facă diferența între ceea ce spune Europa că își dorește și ceea ce face de fapt, a afirmat Mettler, fostul consilier al lui Juncker, care ocupă în prezent funcția de director general al grupului de reflecție Catalyse Europe. Petrolul și gazele naturale continuă să reprezinte mai mult de jumătate din consumul final de energie al continentului, în ciuda eforturilor acestuia de a promova energiile regenerabile, vehiculele electrice și pompele de căldură.

„Spunem un lucru, ținem predici în public și afirmăm că vrem să facem aceste lucruri, dar, de fapt, ceea ce facem este să cumpărăm cantități mari de gaz natural lichefiat”, a spus Mettler. „În multe cazuri, nu am prezentat suficiente argumente economice în favoarea energiei curate. De aceea, multe dintre companiile europene din sectorul petrolului și gazelor se întorc, într-un fel, la rădăcinile lor.”

Kårstø prezenta contradicții evidente. Un ansamblu de turbine eoliene se înălțau deasupra instalației, pe panta unui deal din apropiere. Muncitorii, îmbrăcați în veste verzi de înaltă vizibilitate, se deplasau cu bicicleta între diferite locuri de lucru din cadrul uzinei. O pereche de căprioare și o turmă de vite pășteau pe câmpuri verzi și ondulate de fân care se întindeau până la marginea instalației, pe fundalul coastei muntoase a Norvegiei.

În cadrul fabricii, două flăcări portocalii strălucitoare proiectau în aer un nor întunecat de fum, în timp ce excesul de gaz era ars pentru a pregăti o viitoare intervenție de întreținere. Această metodă, menită să protejeze lucrătorii de întreținere, este totuși văzută ca o pierdere uriașă și ca un factor major în accelerarea temperaturilor globale — și, surprinzător, UE încearcă să elimine această practică.

Acest eveniment a servit din nou ca un memento că, indiferent de eforturile Europei de a adopta un viitor fără combustibili fosili, poluanții bogati în carbon vor continua să umbrească cerul continentului — până când puțurile se vor epuiza.

COMENTARII / 0