Trump la 48 de ore de război: Dezvăluiri despre convorbirea decisivă cu Iranul

În intervalul de 48 de ore care a precedat iminenta ofensivă a SUA și Israelului împotriva Iranului, a avut loc o convorbire telefonică între premierul Benjamin Netanyahu și președintele Donald Trump, discuție care a vizat rațiunile din spatele inițierii unui conflict la scară largă și de lungă durată, un tip de război împotriva căruia își manifestase anterior opoziția în cadrul ambelor sale campanii electorale pentru Casa Albă, potrivit agenției Reuters.

Anterior, Trump și Netanyahu fuseseră informați de către serviciile de informații că o reuniune avea să aibă loc la complexul din Teheran între ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, și principalii săi adjuncți, făcându-i vulnerabili la un atac strategic de eliminare a conducerii – o lovitură menită să înlăture liderii de vârf ai unui stat, o tactică folosită în mod obișnuit de israelieni, dar mai puțin frecvent de către Statele Unite.

La scurt timp înainte de producerea evenimentului, trei surse familiare cu discuția dintre Trump și Netanyahu au dezvăluit pentru Reuters că respectiva întâlnire a avut loc sâmbătă dimineața, și nu sâmbătă seara, așa cum se planificase inițial.

Citește șiPreşedintele Argentinei ameninţă că va da în judecată Marea Britanie privind proiectul petrolier din Insulele Falkland

Potrivit Reuters, detaliile acestui dialog rămăseseră până în prezent necunoscute publicului. Aceste informații au fost acum aduse la lumină.

Potrivit surselor Reuters, Netanyahu a fost ferm convins să procedeze la o operațiune pe care o propunea de mult timp, argumentând că o astfel de oportunitate de a elimina Khamenei și de a răzbuna eșecurile anterioare ale Iranului de a-l asasina pe Trump s-ar putea să nu mai apară. Un presupus plan de asasinare la comandă, presupus a fi fost orchestrat de Iran în 2024, când Trump era deja candidat la președinție, a fost unul dintre aceste motive.

În cadrul unei acuzații aduse de Departamentul de Justiție, un individ originar din Pakistan a fost acuzat de tentativa de recrutare a unor persoane pe teritoriul Statelor Unite, în scopul unei strategii de răzbunare pentru uciderea lui Qassem Soleimani, comandantul de top al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, eveniment care a avut loc în perioada primului mandat al președintelui Trump.

În urma unei discuții cruciale, Netanyahu și Trump au abordat chestiunea unei posibile „decapitări” a Iranului, după cum se afirmă.

Conform unor surse Reuters care au dorit să păstreze anonimatul din cauza caracterului delicat al informațiilor, Donald Trump a fost de acord, anterior discuției cu Netanyahu, cu posibilitatea ca Statele Unite să lanseze o operațiune militară împotriva Iranului, însă detaliile privind momentul și condițiile acestei implicări SUA rămăseseră încă nedefinite.

De mai multe săptămâni, forțele militare ale SUA își consolidau pozițiile în regiune, fapt care a făcut ca numeroși oficiali din administrație să considere că era inevitabil ca președintele să ordone o acțiune decisivă. O dată potențială, care fusese vehiculată cu câteva zile în urmă, a fost însă abandonată din cauza unor condiții meteorologice nefavorabile.

În urma analizei ordinelor de atac, impactul detaliilor oferite de Netanyahu asupra deciziilor lui Trump rămîne neclar, potrivit surselor Reuters. Însă, discuția lor a marcat ultimul argument prezentat de liderul israelian înainte de a lua o decizie. Pe baza informațiilor furnizate de trei surse, s-a aflat că această discuție, coroborată cu datele care arătau o perioadă din ce în ce mai scurtă pentru a-l înlătura pe liderul iranian, a grăbit decizia finală a lui Trump. Astfel, pe 27 februarie, el a ordonat armatei să dea startul „Operațiunii Epic Fury”.

Surse Reuters relatează că Netanyahu i-a transmis lui Trump că ar putea dobândi o recunoaștere istorică prin contribuția la înlăturarea unei conduceri iraniene care a fost de mult timp obiectul aversiunii atât pentru Occident, cât și pentru o parte semnificativă a populației iraniene. Conducerea teocratică a Iranului, instaurată în 1979, a reprezentat, potrivit spuselor sale, o cauză majoră a terorismului și a instabilității la nivel global, iar Netanyahu a sugerat că populația iraniană ar putea reacționa pozitiv la o schimbare,

„ieșind în stradă”

pentru a răsturna sistemul de guvernare actual.

De asemenea, dorința de răzbunare a președintelui american a contribuit la această decizie. Se pare că această motivație a avut un impact semnificativ.

În dimineața zilei de 28 februarie, primele bombe au explodat. În acea seară, Trump a făcut publică o declarație, conform căreia ayatollahul Khamenei își pierduse viața, după cum relatează sursele.

În urma unei cereri de a oferi mai multe detalii, reprezentanta Casei Albe, Anna Kelly, a oferit o declarație indirectă în legătură cu discuția dintre Trump și Netanyahu, afirmând pentru Reuters că acțiunea militară a avut drept scop „să anuleze posibilitatea regimului iranian de a dezvolta rachete balistice, să distrugă flota regimului iranian, să îl dezarmeze pe acesta de capacitatea de a furniza arme unor forțe terțe și să se asigure că Iranul nu va putea niciodată să dețină o armă nucleară”.

Nici administrația Netanyahu, nici delegatul Iranului pe lângă Organizația Națiunilor Unite nu au oferit răspunsuri la cererile de a comenta situația.

În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc joi trecută, Netanyahu a calificat drept „informații eronate” raportările care sugerau că Israelul ar fi influențat Statele Unite să intre într-un conflict cu Iranul. El a exprimat scepticismul său față de posibilitatea ca cineva să poată dicta deciziile președintelui Trump. „Haideți”, a adăugat el.

Decizia de a iniția atacul a fost, potrivit declarațiilor publice, o decizie exclusivă a lui Trump. El a fost singurul care a luat această decizie.

Potrivit Reuters, detaliile culese nu lasă impresia că Netanyahu a impus vreo constrângere asupra lui Trump pentru a iniția un conflict armat; în schimb, ele demonstrează că primul a prezentat Netanyahu argumente convingătoare și că maniera în care a expus o potențială decizie favorabilă, inclusiv șansa de a elimina un lider iranian care presupus că a supervizat comploturi de asasinare a lui Trump, a avut un impact puternic asupra președintelui american.

La începutul lunii martie, Pete Hegseth, secretarul american pentru război, a făcut aluzie la faptul că dorința de răzbunare a jucat un rol în operațiune, declarând în fața jurnaliștilor că regimul iranian a încercat să-l asasineze pe președintele Trump. În urma acestui eveniment,

„președintele Trump a avut ultimul cuvânt”

, a adăugat el.

Războiul lui Trump împotriva Iranului a fost precedat de o perioadă îndelungată de tensiuni

În perioada 2024, abordarea externă „America First”, care a caracterizat primul mandat al lui Trump, a continuat să fie o parte esențială a strategiei sale, el afirmând în repetate rânduri că evită un conflict cu Iranul, fiind în schimb adeptul unei rezolvări a problemelor cu Teheranul prin mijloace diplomatice.

Pe fondul esecului negocierilor cu Teheranul, din perioada estivală anterioară, referitoare la proiectul nuclear iranian, Trump a fost determinat să contemple o intervenție militară, după spusele a trei persoane aflate în posesia informațiilor privind dezbaterile interne de la Casa Albă.

În iunie 2025, Israelul a inițiat un atac care a vizat distrugerea infrastructurii nucleare și a sistemelor de rachete înalte ale Iranului, în urma căruia au decedat numeroși lideri iranieni. Ulterior, forțele militare ale SUA au participat la această operațiune comună, care a durat 12 zile. La finalizarea acesteia, Donald Trump a exprimat public satisfacția sa față de rezultatele obținute, declarând că Statele Unite ale Americii au

„șters de pe fața pământului”

capacitățile nucleare ale Iranului.

La luni de zile după aceea, SUA și Israel au reluat negocierile cu privire la o potențială a doua operațiuni aeriene, care să vizeze distrugerea unor noi obiective legate de rachete și să interzică Iranului posibilitatea de a dezvolta tehnologia necesară pentru crearea unei arme nucleare.

În același timp, Khamenei era o țintă pentru israelieni, fiind considerat un oponent geopolitic redutabil care, în mai multe rânduri, a inițiat lansarea de rachete împotriva Israelului și a acordat sprijin unor grupări militante puternic înarmate aflate în vecinătatea țării. Printre aceste grupări se numără Hamas, care a orchestrat un atac-surpriză din Gaza pe 7 octombrie 2023, precum și Hezbollah, organizație cu sediul în Liban.

Anterior în această lună, Israel Katz, care deține portofoliul apărării în guvernul israelian, a făcut publică o declarație conform căreia națiunea sa a inițiat pregătirile pentru o potențială operațiune militară împotriva Iranului, scenariu în care Israel ar putea decide să acționeze în mod independent.

În urma unei întâlniri care a avut loc la Mar-a-Lago, reședința din Florida a președintelui Trump, în luna decembrie a anului trecut, Netanyahu i-a adus la cunoștință președintelui american că nu era complet satisfăcut de rezultatele colaborării din luna iunie, potrivit declarațiilor a două persoane cu acces privilegiat la informația respectivă, care au vorbit sub protecția anonimatului.

Se pare că Trump a sugerat posibilitatea unui nou val de atacuri aeriene, însă avea în vedere și o încercare de a reînnoi eforturile diplomatice pentru o nouă rundă de discuții.

În urma unei escaladări rapide a tensiunilor, regiunea Orientului Mijlociu se confruntă acum cu perspectiva unui conflict de mari proporții.

Două evenimente l-au împins pe Trump spre o nouă lovitură împotriva Iranului, potrivit mai multor oficiali, precum și diplomați americani și israelieni.

La 3 ianuarie, într-o operațiune desfășurată în capitala Venezuelei, Caracas, forțele americane au încercat să îl captureze pe președintele Nicolas Maduro fără să înregistreze pierderi de vieți omenești în rândul lor, iar rezultatul a fost înlăturarea de la putere a unui oponent de lungă durată al Statelor Unite ale Americii. Această experiență i-a făcut pe oficialii din Casa Albă să înțeleagă că este posibilă realizarea unor operațiuni militare complexe cu un impact minim asupra forțelor americane.

La sfârșitul lunii ianuarie, Iranul a fost scena unor protestelor masive împotriva guvernului, care au declanșat o reacție brutală din partea Gărzilor Revoluționare Islamice, rezultând mii de morți. Fostul președinte Trump a declarat că este alături de protestatari și că îi va sprijini, însă nu și-a făcut cunoscută imediat o implicare concretă.

Colaborarea dintre Forțele de Apărare ale Israelului și CENTCOM, comandamentul militar american responsabil pentru regiunea Orientului Mijlociu, a cunoscut o creștere semnificativă în cadrul discuțiilor private. Planificarea militară comună a fost realizată prin intermediul unor reuniuni secrete, care au avut loc pentru a consolida cooperarea dintre cele două entități.

În urma unei întâlniri recente din februarie la Washington, Netanyahu l-a avertizat pe Trump cu privire la progresele înregistrate de Iran în domeniul rachetelor balistice, subliniind anumite locații care au ridicat semne de întrebare. În cadrul discuției, au fost evidențiate riscurile asociate acestui program, printre care posibilitatea ca Iranul să poată, în viitor, să lanseze atacuri asupra teritoriului american, potrivit declarațiilor a trei persoane aflate în posesia informațiilor respective.

Administrația Prezidențială nu a oferit clarificări cu privire la discuțiile purtate de Donald Trump cu Netanyahu în lunile decembrie și februarie.

Șansa lui Trump de a intra în istorie

La finalul lunii februarie, un scenariu de atac american împotriva Iranului era considerat foarte probabil de numeroși oficiali americani și diplomați regionali, chiar dacă detalii esențiale încă nu erau elucidate, după cum au relatat doi oficiali americani, un oficial israelian și alte două persoane aflate în posesia informațiilor pertinente.

De către oficiali ai Pentagonului și ai serviciilor de informații, Trump a primit informații detaliate privind beneficiile potențiale ale unei operațiuni militare de succes, care ar include distrugerea capacităților de lansare a rachetelor dezvoltate de Iran.

La data de 24 februarie, într-un cadru restrâns de lideri congresuali, afirmația lui Marco Rubio, secretar de stat, a sugerat că probabilitatea unui atac israelian împotriva Iranului era iminentă, scenariu în care SUA aveau sau nu o participare directă, iar riposta Iranului s-ar fi materializat, potrivit evaluărilor, prin atacuri îndreptate împotriva unor ținte aflate pe teritoriul american.

Se pare că prognoza alarmantă a lui Rubio se întemeiază pe o analiză efectuată de către serviciile de informații americane, care au ajuns la concluzia că un posibil atac ar declanșa răspunsuri ferme din partea Iranului, vizând atât ținte diplomatice, cât și militare ale SUA și ale partenerilor săi din regiunea Golfului.

Într-un mod alarmant, scenariul anticipat s-a confirmat. Atacurile au declanșat riposte iraniene împotriva unor obiective militare americane, rezultând 2.300 de civili iranieni decedați și cel puțin 13 militari americani uciși, precum și agresiuni împotriva partenerilor strategici ai SUA în regiunea Golfului, blocarea uneia dintre cele mai esențiale căi maritime la nivel global și o creștere fără precedent a valorii petrolului, efectele acesteia fiind resimțite deja pe teritoriul Statele Unite.

Alte două persoane familiarizate cu informarea lui Rubio pentru congresmeni afirmă că Trump mai fusese informat că exista o șansă, chiar dacă redusă, ca eliminarea liderilor de vârf ai Iranului să ducă la instalarea unui guvern la Teheran mai dispus să negocieze cu Washingtonul.

Schimbarea regimului a reprezentat un punct cheie în discuția purtată de Netanyahu, care a avut loc înainte de decizia finală a lui Trump de a iniția o operațiune militară împotriva Iranului.

În evaluările sale recente, Agenția Centrală de Informații (CIA) a avut o părere divergentă, sugerând că, în cazul în care Khamenei ar fi fost eliminat, un lider intern cu o poziție mai rigidă ar fi fost cel mai probabil să îi succeadă.

Nu a existat o reacție imediată din partea CIA la cererea Reuters de a comenta situația.

În urma decesului lui Khamenei, Trump a solicitat în mai multe rânduri o reacție fermă. În regiune, unde conflictul a intrat în a patra săptămână, efectivele Gărzilor Revoluționare iraniene continuă să mențină ordinea pe străzi. Țara rămâne într-o atmosferă de incertitudine, milioane de cetățeni iranieni alegând să rămână în casele lor.

Noul lider suprem al Iranului a fost desemnat în persoana lui Mojtaba, fiul influentului Khamenei, cunoscut pentru poziția sa puternic anti-americană, care pare să fie și mai accentuată decât cea a tatălui său, Mojtaba Khamenei.