Trump prelungește armistițiul, dar negocierile în criza din Orientul Mijlociu rămân incerte

A 53-a zi de conflict a fost marcată de o atmosferă de incertitudine. O delegație din SUA era așteptată marți, 21 aprilie, în Pakistan pentru discuții suplimentare cu Iranul, însă Teheranul nu a confirmat încă participarea sa.

• Se fac eforturi diplomatice intense.
• Au existat încercări de a stabili un dialog.

Ministrul Afacerilor Externe din Pakistan și alți reprezentanți guvernamentali au depus eforturi considerabile în ultimele ore înainte de expirarea armistițiului, contactând atât Iranul, cât și SUA, în scopul prelungirii acestuia.

Președintele Donald Trump

Citește șiVideo: Kiev lansează racheta balistică FP-7, fabricată în Ucraina

a decis să prelungească armistițiul după ce anterior părea neinteresat de această posibilitate, anunțul fiind făcut prin intermediul rețelelor de socializare.

Donald Trump a făcut anunțul pe platforma sa Truth Social, afirmând că decizia de a prelungi armistițiul a fost luată în urma așteptării unei propuneri din partea Iranului care să conducă la încheierea conflictului.
În același timp, el a trasat o linie roșie, declarând că a emis directive clare forțelor armate pentru a continua impunerea blocadei și pentru a menține pregătirea și operativitatea la toate nivelurile.

„când Iranul va prezenta o propunere menită să pună capăt conflictului”

și

„ordonat” forțelor armate să „mențină blocada și să rămână, în toate privințele, pregătite și operaționale”

sunt declarațiile sale directe pe această temă.

Președintele SUA a făcut anunțul că acordul de armistițiu cu Iranul va fi extins în timp ce așteaptă ca liderii iranieni, caracterizați de o diviziune internă profundă, să vină cu o ofertă coerentă și unitară.

Nu vom lăsa ca acest armistițiu să expire

până nu vom primi o propunere clară de la conducerea Iranului.

Trump a afirmat anterior că nu este foarte preocupat de prelungirea armistițiului; mai degrabă, s-a declarat la fel de mulțumit să observe încetarea temporară a focului expirând și reluarea operațiunilor militare.

Dezamăgirea a fost resimțită în rândul oficialilor pakistanezi atunci când au aflat vestea la Islamabad.
Islamabad a fost scena acestei dezamăgiri pentru oficialii pakistanezi.

Abbas Araghchi, Ministrul Afacerilor Externe al Iranului, a exprimat opinia că impunerea unei blocade navale de către SUA în zona Strâmtorii Ormuz echivalează cu „un act de război” și o „încălcare a armistițiului”.
Teheranul are o condiție clară pentru Washington: ridicarea acestei blocade înainte de a reîncepe discuțiile.

„un act de război” și o „încălcare a armistițiului”

Apostolos Tzitzikostas, comisarul european responsabil cu transporturile, a emis o avertizare cu privire la repercusiuni dezastruoase pentru Europa și pentru întreaga lume în cazul în care libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz nu va fi reluată.

Nu se va desfășura niciun dialog între Iran și părțile implicate în cadrul discuțiilor care au loc în Pakistan. Decizia a fost luată de către Iran, care a optat pentru o poziție de neparticipare activă la aceste negocieri.

Nu vom participa

a fost răspunsul oferit de Iran în legătură cu aceste discuții programate.

La scurt timp după declarația lui Trump referitoare la prelungirea armistițiului, au apărut informații din Teheran.

Decizia Iranului de a nu lua parte la discuțiile programate în Pakistan a fost confirmată de agenția de știri Tasnim, care a citat unul dintre reporterii săi. Această alegere a fost făcută după ce SUA nu și-au reconsiderat solicitările pe care le-au considerat exagerate în perioada recentă, potrivit aceleiași surse.

În urma unor evoluții recente, Iranul a făcut cunoscut faptul că negocierile îi par o acțiune lipsită de eficacitate, deoarece SUA sunt de părere că orice înțelegeri viabile sunt inacceptabile. În consecință, s-a decis ca Iranul să nu mai aibă contacte cu partea americană, după cum a informat Tasnim.

„Din acest motiv, Iranul a anunțat astăzi că, având în vedere această situație, consideră participarea la negocieri o pierdere de timp, întrucât SUA obstrucționează orice acord adecvat. Prin urmare, Iranul nu va colabora cu americanii”

Potrivit relatărilor, poziția Iranului a fost transmisă către Pakistan, iar Iranul i-a înștiințat pe mediatorilor săi că nu va participa mâine în Pakistan, a informat agenția.

Menținerea unei aparențe de normalitate a devenit o prioritate, însă situația rămâne critică.

„Salvarea aparențelor”

a fost o expresie vehiculată în acest context.

Potrivit lui Jason Campbell, un fost oficial de rang înalt la Pentagon, ultimele declarații publice ale președintelui american pe platformele online, referitoare la prelungirea armistițiului,

„reflectă o parte din mesajele menite să salveze aparențele pe care Casa Albă încearcă să le transmită de câteva săptămâni”

. Această afirmație a fost făcută într-un interviu acordat Al Jazeera.

Afirmația a fost făcută în contextul unor incertitudini legate de structura decizională din Iran.

„Au existat speculații cu privire la cine deține de fapt puterea în Iran, iar Casa Albă pare să încerce să accentueze acest aspect pentru a exercita o presiune suplimentară asupra Teheranului”

Potrivit declarațiilor recente, planul iranian în zece puncte prezentat anterior a fost caracterizat de către Campbell drept o propunere unitară.
Trump se confruntă cu o conducere „serios divizată”, iar strategia sa vizează obținerea de la Teheran a unei liste mai detaliate și mai moderate de puncte de negociere, după cum a afirmat el.
Această abordare a fost remarcată ca fiind o încercare de a impulsiona procesul de negociere.

O declarație provocatoare a fost făcută de Teheran.

Decizia lui Trump de a prelungi armistițiul a fost considerată nesemnificativă de către Mahdi Mohammadi, consilier al președintelui Parlamentului iranian.
În opinia sa, această prelungire „nu înseamnă nimic”.

Într-o declarație recentă, Mohammadi a afirmat următoarele:

„Partea învinsă nu poate dicta condiții. Continuarea asediului nu diferă de bombardament și trebuie întâmpinată cu un răspuns militar”

,
potrivit unei traduceri a postării sale inițiale pe platformele de socializare, după cum informează Al Jazeera.

Afirmația lui Mahdi Mohammadi rezonează puternic:

„Mai mult, prelungirea armistițiului de către Trump este cu siguranță o manevră pentru a câștiga timp pentru un atac surpriză. A sosit momentul ca Iranul să preia inițiativa”

.

La o zi de la anunțul privind prelungirea armistițiului, Trump a primit mulțumiri din partea premierului pakistanez, care i-a adresat cuvinte de apreciere pentru eforturile sale în regiune.

Shehbaz Sharif, prim-ministrul Pakistanului, și-a exprimat poziția cu privire la decizia lui Trump de a prelungi armistițiul, potrivit relatărilor Al Jazeera.

Exprimându-și recunoștința, Sharif a declarat, într-un mesaj pe platformele online, că președintele Trump a acordat cu bunăvoință o perioadă suplimentară de armistițiu la cererea sa, Syed Asim Munir fiind cel care i-a adresat această solicitare.

„În numele meu personal și al mareșalului Syed Asim Munir, îi mulțumesc sincer președintelui Trump pentru că a acceptat cu amabilitate cererea noastră de prelungire a armistițiului, pentru a permite eforturilor diplomatice să-și urmeze cursul”

Într-o declarație recentă, s-a exprimat convingerea că eforturile diplomatice ale Pakistanului vor continua neabătute în căutarea unei rezolvări pașnice, afirmând:

„Sper sincer că ambele părți vor continua să respecte armistițiul și vor reuși să încheie un «acord de pace» cuprinzător în cadrul celei de-a doua runde de negocieri programate la Islamabad, pentru a pune capăt definitiv conflictului.”

Această rundă de discuții are programată cea de-a doua rundă de negocieri la Islamabad.

Închiderea Strâmtorii Ormuz are potențialul de a se transforma într-o bombă cu ceas pentru aprovizionarea globală cu gaz natural lichefiat (GNL).

Potrivit unui expert în energie, un acord negociat între Statele Unite și Republica Islamică Iran ar reprezenta cel mai favorabil rezultat pentru regiunea Strâmtoarea Ormuz; însă, nici măcar acest scenariu nu ar restabili situația la starea inițială dinainte de izbucnirea conflictului, după cum informează sursa Al Jazeera.

Potrivit unui expert, viitorul nu se prezintă la fel de favorabil ca în trecut, deoarece schimbarea regimului politic pare a fi o posibilitate exclusă.

„Cel mai bun scenariu nu va fi la fel de bun ca cel pe care l-am avut înainte, deoarece se pare că schimbarea regimului este, în esență, exclusă”

,
a afirmat Seb Kennedy, analist independent în domeniul energiei și editor fondator al Energy Flux, într-o declarație acordată pentru Al Jazeera.

Singura soluție viabilă pentru restabilirea unui climat de securitate a tranzitului prin Ormuz era prelungirea armistițiului, a declarat o sursă.

„Aceasta era singura cale de a reveni la o situație în care nu există niciun risc care să planeze asupra tranzitului prin Ormuz.”

Potrivit lui Kennedy, partea iraniană nu are de gând să abandoneze acest instrument extrem de eficient care i-a dovedit deja puterea.

Nu vor fi dispuși să renunțe la pârghia care s-a dovedit a fi „extrem de puternică”

, a adăugat el.

În acest context, fiecare stat de pe glob implementează soluții individuale și reacționează în manieră proprie, potrivit unui expert în domeniu, care a subliniat, de asemenea, că economiile asiatice au funcționat ca un factor de stabilizare pentru întreaga lume.

Potrivit lui Kennedy, o serie de factori au jucat un rol crucial în atenuarea impactului deficitului de ofertă rezultat din întreruperea fluxurilor de GNL în zona Ormuz.

„Trecerea la alte combustibili, reducerea cererii, închiderea temporară a fabricilor, săptămâna de lucru redusă, toate acestea au contribuit la absorbirea pierderii cumulative de aprovizionare cauzate de întreruperea fluxurilor de gaz natural lichid (GNL) din Ormuz”

Deși se menționează o prelungire a armistițiului, situația rămâne una critică, fiind descrisă ca o „bombă cu ceas” care ar putea avea repercusiuni majore.
În acest context, s-a exprimat îngrijorarea că, până la Crăciun, ar putea apărea o penurie de peste 60 de milioane de tone de GNL pe piață.