
Într-o demonstrație de forță, Iranul a tras două proiectile balistice către o bază militară britanică situată pe Diego Garcia, în Oceanul Indian, la o distanță de 4.500 de kilometri de teritoriul iranian. Chiar dacă tentativa de atac nu a avut succes, lungimea traiectoriei acestor rachete reprezintă o capacitate fără precedent pentru armamentul țării. Astfel de proiectile ar putea să ajungă nu numai în partea estică a Europei, ci și în capitale precum Paris sau Londra.
Într-un discurs recent, Donald Trump a afirmat: „Cred că am ieșit învingător din această confruntare. Forțele noastre au distrus complet marina și sistemele de apărare antiaeriană ale adversarului, făcând ravagii asupra infrastructurii lor. Acum, ne deplasăm cu libertate deplină și nu suntem interesați de un armistițiu. După cum știți, nu este indicat să închei un armistițiu atunci când ai zdrobit complet oponenții”, a declarat el.
La o oră după, în timp ce se afla într-un avion cu destinația Florida, președintele a publicat un mesaj pe platforma sa de socializare, sugerând că războiul este pe punctul de a se încheia:
„Suntem foarte aproape de atingerea obiectivelor noastre în timp ce luăm în considerare diminuarea eforturilor militare vizând regimul terorist al Iranului”
Președintele a lăsat să se înțeleagă că eforturile militare împotriva Iranului ar putea fi reduse.
Președintele american a menționat, de asemenea, că asigurarea siguranței navigației în strâmtoarea Ormuz este responsabilitatea țărilor care au un interes direct în reluarea traficului comercial în acea zonă. Statele Unite nu utilizează această rută, potrivit spuselor sale.
Potrivit declarațiilor lui Steve Prest, fost pușcaș britanic, „protejarea convoaielor comerciale cu nave escortă prezintă anumite limite, deoarece acest lucru devine viabil doar după diminuarea considerabilă a factorilor de risc. Pentru aceasta, este esențială neutralizarea capacităților de atac ale rachetelor și dronelor iraniene. În plus, trebuie efectuată o evaluare amănunțită a posibilelor dispozitive explozive marine ascunse, înainte de a expune la riscuri majore navele încărcate cu substanțe extrem de inflamabile sau gaze”.
Statele Unite ale Americii își propun să mențină o poziție dominantă pe piața energiei, potrivit anumitor surse. Obiectivul este clar: SUA doresc să aibă o influență semnificativă în acest sector.
Într-o mișcare menită să contracareze planul Teheranului de a destabiliza cotațiile energetice mondiale, trezoreria americană a decis să ridice, pentru o perioadă limitată, sancțiunile care vizează 140 de milioane de barili de petrol iranian care se află deja la bordul unor nave.
În urma unor evoluții recente, Pentagonul a conceput strategii pentru desfășurarea unor forțe terestre în Iran. Divizia Aeropurtată 82 și anume Forța de Reacție Rapidă, precum și grupul navei de asalt amfibiu Boxer, însoțită de 5.000 de pușcași marini, se află deja în proces de desfășurare în regiunea Orientului Mijlociu.
Hal Kempfer, fost ofițer de informații a declarat următoarele:
„Pot efectua o multitudine de acțiuni, atac, pod aerian, reprezintă un element de sprijin foarte robust. Nava de asalt Boxer permite mișcare rapidă înainte și-napoi, nu doar să ducă la țărm pușcași marini, dar e vorba și de iuțeala cu care poți constitui o forță de luptă la sol pentru a cuceri cât mai mult teritoriu”
.
Aceste afirmații subliniază capacitățile avansate ale navei, care poate să joace un rol crucial în operațiunile militare.
În scenarii posibile, s-ar putea lua în considerare confiscarea uraniului îmbogățit aflat în posesia Iranului sau chiar ocuparea insulei Kharg, care reprezintă un punct cheie pentru exporturile de petrol ale Iranului.
Într-o declarație, Donald Trump a afirmat „Se poate să am un plan (n.r. pentru insula Kharg) sau poate nu am, dar cum aș putea să spun asta unui reporter? Dacă aș face-o, Marco ar spune imediat: „Domnule, haideți să vă ducem la elicopter.” Nu pot să vă spun asta”, potrivit spuselor sale, fără a oferi detalii suplimentare despre presupusul plan.
În ciuda insistenței lui Trump de a eradica puterea militară a Teheranului, în intervalul de 24 de ore care a trecut, proiectilele și vehiculele aeriene fără pilot lansate de Iran au avut drept ținte Israelul și națiunile riverane din regiunea Golf.
În cursul serii de vineri, resturile unei rachete lansate de Iran au aterizat în sectorul estic al Ierusalimului, nu departe de locuri semnificative precum Zidul Plângerii, Biserica Sfântului Mormânt și Moscheea Al Aqsa.
În urma unei agresiuni iraniene, o bază militară americană situată în Oceanul Indian a fost vizată.
În cursul dimineții, Iranul a efectuat lansarea a două rachete balistice cu traiectoria îndreptată spre baza militară britanică situată pe Diego Garcia, în Oceanul Indian, la o distanță de aproximativ 4.500 de km. Wall Street Journal relatează că operațiunea de atac a înregistrat un eșec, după ce una dintre rachete a prezentat o defecțiune tehnică, în timp ce cea de-a doua a fost interceptată cu succes de sistemul de apărare antiaeriană al Statelor Unite.
Capacitățile ofensive ale Iranului au devenit mai evidente după lansarea unor rachete balistice cu rază lungă de acțiune, care demonstrează o putere de atac superioară celei cunoscute anterior. Aceste proiectile ar putea constitui o amenințare directă la adresa unor orașe importante din Europa, precum Berlin, Paris și Londra. În cazul unui astfel de scenariu, sistemul de apărare antirachetă al NATO, care include baze în Deveselu și Redzikowo, Polonia, ar fi chemat să intercepteze rachetele lansate de Iran.
COMENTARII / 0