Turcia și Grecia în război pe baclava: Turcia sesizează UNESCO

O dispută gastronomică îndelungată între Turcia și Grecia privind paternitatea baclavalei a fost ridicată la nivel global.
Ankara a înaintat o solicitare formală către UNESCO pentru a include acest desert renumit în patrimoniul cultural național.

–

Această evoluție a fost raportată pentru prima dată de Greek Reporter.
În urma acestei cereri, Turcia așteaptă decizia UNESCO privind recunoașterea baclavalei ca parte a moștenirii sale culturale.

Citește șiCum a surprins un satelit polonez cel mai nou portavion nuclear al Chinei: imagini rare din Dalian

UNESCO urmează să evalueze o solicitare de înregistrare a unui desert tradițional, cunoscut sub numele de Baklava, în cadrul patrimoniului cultural imaterial.
Cererea va fi analizată în timpul celui de-al 21-lea Comitet Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO, care se va desfășura la Xiamen, în China, pe parcursul acestui an.

De câteva decenii, o dispută culinară acapară atenția publicului internațional. Originea acestei rivalități rămâne încă neclară pentru mulți. Această rivalitate a reușit să persiste în timp, alimentată probabil de pasiunea pentru gastronomie.

O discuție aprinsă cu privire la proprietatea acestui desert a izbucnit de mai multe decenii, iar Turcia tocmai a dus-o la un nou nivel prin sesizarea UNESCO.
Dezbaterea, care a devenit o adevărată bătălie culinară, se învârte în jurul drepturilor asupra acestui desert tradițional.

O discuție aprinsă a izbucnit în jurul unui produs de patiserie, baklava, cu privire la originile sale.

• Potrivit susținătorilor Greciei, acest produs are rădăcini care datează dinainte de perioada otomană, fiind considerat o moștenire a Imperiului Bizantin și fiind adesea promovat la nivel internațional ca „baklava grecească”.
• În replică, istoricii din Turcia argumentează că acest desert a fost perfecționat în bucătăriile imperiale ale Imperiului Otoman, mai exact în timpul domniei sultanului Mehmed al II-lea, cunoscut și sub numele de Mehmed Cuceritorul, unde a devenit un element central al ceremoniilor organizate la palatul regal.

Un desert care a depășit granițele bucătăriei a devenit acum un subiect de dispută între două națiuni. Turcia și Grecia se confruntă într-o luptă care a ajuns chiar și la UNESCO. Această problemă a luat o turnură internațională, iar baclavaua nu mai este doar un simplu produs alimentar, ci un punct de inflexiune în relațiile bilaterale.

Protejarea tradițiilor vii este scopul înscrierilor în patrimoniul UNESCO, nu acordarea de drepturi exclusive de proprietate.
Însă, impactul simbolic al acestui proces este extrem de semnificativ.
O candidatură de succes poate avea efecte considerabile asupra turismului unei țări, a imaginii sale globale și a mândriei culturale.

Ankara se arată extrem de optimistă în privința succesului, grație unui triumf diplomatic gastronomic semnificativ din 2013. În acel an, preparatul „Baklava din Gaziantep”, originar din localitatea din sud-est care în limba kurdă este denumită Dilok, a dobândit statutul de Indicație Geografică Protejată (IGP) în cadrul Uniunii Europene, fiind primul produs din Turcia care a obținut această recunoaștere.

Comitetul va lua o decizie la sfârșitul anului, care va marca un nou episod în controversa culinară care a captivat regiunea estică a Mediteranei.

În ciuda dezbaterilor istorice aprinse, un lucru este cert: acest desert tradițional reprezintă o adevărată deliciu, fiind compus din foițe crocante de culoare auriu-maro, umplute cu nuci mărunțite și acoperite cu un sirop parfumat cu lămâie.