În urma unei experiențe neplăcute în timpul concediului său în Grecia, un turist german a primit o compensație financiară considerabilă, de aproximativ 1.000 de euro. Motivul acestei despăgubiri a fost lipsa de șezlonguri disponibile pentru el și familia sa, din cauza faptului că
alţi oaspeţi le ocupaseră înainte
, după cum relatează The Guardian.
În anul 2024, un turist din Germania, a cărui identitate rămâne necunoscută, a călătorit pe insula Kos din Grecia împreună cu familia sa.
Deşi mă trezeam în zori în fiecare dimineaţă
, a declarat el, fără succes în a găsi un şezlong disponibil.
Această situaţie a dus la o despăgubire de 1.000 de euro pentru turist.
Un caz a fost soluționat recent în favoarea unei familii care a cheltuit 7.000 de euro pentru o vacanță însoțită de soție și cei doi copii ai lor.
Inițial, după ce a înaintat o reclamație, familia a obținut o rambursare parțială de la hotel.
Decizia a fost însă atacată, iar Tribunalul Districtual din Hanovra a stabilit ulterior că cei patru au dreptul la o despăgubire mai substanțială.
986,70 euro este suma la care familia a fost îndreptățită, iar responsabilitatea pentru această despăgubire a fost atribuită
operatorului turistic din Germania
.
Un fenomen cunoscut sub numele de „Războiul prosoapelor” a izbucnit într-un context destul de interesant.
Decizia instanţei reprezintă o intervenţie neobişnuită în aşa-numitele „războaie ale prosoapelor” — sau Handtuchkriege — pe care mulţi le consideră o parte integrantă a vacanţelor organizate europene, la fel ca bufetele all-inclusive sau arsurile solare.
Potrivit declarației bărbatului în fața instanței, nici hotelul și nici agenția de turism nu au luat nicio măsură pentru a garanta respectarea normelor din resort privind ocuparea șezlongurilor cu prosoape.
În ciuda numeroaselor sale solicitări adresate personalului, cei care procedau în acest fel nu au primit nicio avertizare pentru a înceta acest comportament, a relatat el.
Obsesia pentru un loc la soare i-a determinat pe unii turiști să se trezească devreme în fiecare dimineață, un obicei cunoscut sub numele de „goana din zori”.
Acest fenomen, denumit în germană morgendlicher Liegestuhl-Sprint, îi face pe oameni să se grăbească pentru a ocupa locurile dorite.
Însă, pentru un turist în particular, această strategie nu a dat rezultate, iar copiii săi au fost nevoiți să stea întinși pe beton.
Potrivit instanței, este de așteptat ca operatorul turistic și hotelul să fie responsabili pentru implementarea unui sistem care să garanteze un echilibru „rezonabil” între numărul de șezlonguri disponibile și numărul de oaspeți, chiar dacă nu este întotdeauna posibil ca turiștii să obțină un șezlong.
Responsabilitatea comună a operatorului turistic și a hotelului este să se asigure că acest sistem există.
Decizia instanței a fost fundamentată pe evaluarea cazului specific prezentat, după cum a declarat judecătorul, care a precizat că aceasta a fost luată „pe baza circumstanţelor individuale”.
În conformitate cu explicațiile oferite de site-ul juridic Legal Tribune Online, responsabilitatea operatorului turistic german în cazul din Grecia a fost stabilită ca urmare a reglementărilor stricte referitoare la pachetele de servicii turistice. În baza legii, hotelul este considerat un furnizor de servicii și, în consecință, un reprezentant al operatorului turistic.
În ciuda lipsei unei legi care să impună reguli stricte pentru rezervarea şezlongurilor utilizând prosoape, normele de bună purtare sunt adesea promulgate de către hoteluri sau în zonele piscinelor prin intermediul panourilor de informare. În general, rezervarea şezlongurilor prin astfel de metode este considerată inadmisibilă.
Limitarea timpului de utilizare a prosoapelor este o practică obișnuită în rândul hotelurilor, care afirmă că vor ridica prosoapele după o perioadă de 30 până la 60 de minute de inactivitate. Însă, formulările lipsite de claritate privind această politică duc adesea la dispute aprinse între călători și personalul hotelier.
Considerentul instanței din Hanovra a subliniat că nu este cazul ca turiștii să fie nevoiți să rezolve problemele în mod direct, de pildă prin luarea de prosoape de la alți oaspeți. În opinia tribunalului, compania de turism are responsabilitatea de a evita astfel de conflicte și de a lua măsuri preventive.
COMENTARII / 0