În contextul unei Europe aflate deja într-un proces de scădere a populației, Ucraina se confruntă cu o situație critică. De trei decenii, numărul locuitorilor Ucrainei este în scădere, iar conflictul cu Rusia a avut efectul de a accelerare această tendință. Potrivit jurnalistei Francesca Barca, pe site-ul voxeurop.eu, nu există soluții rapide pentru a remedia criza demografică, iar aderarea la UE s-ar putea să nu fie suficientă pentru a schimba această situație.
Schimbări demografice majore au avut loc în Ucraina din 1991, când a devenit independentă de Uniunea Sovietică. Populația a scăzut semnificativ, de la 51,7 milioane la 28 de milioane la începutul anului 2026.
Schimbările demografice globale au impact și asupra Ucrainei, însă situația acestei țări prezintă caracteristici distincte. Potrivit lui Oleksandr Gladun, specialist la Institutul de Demografie și Studii Sociale „Ptoukha” al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, fenomenul de scădere a populației nu este o excepție, ci mai degrabă o parte a unui proces mai larg cunoscut sub numele de „tranziție demografică” în domeniul demografic.
Citește șiVladimir Putin ar condiționa pacea din Ucraina de vânzarea gigantului Lukoil către apropiații lui Donald Trump, scrie The New York Times
„Ceea ce este unic este situația în care se află Ucraina”
, subliniază el.
Din anul 2023, ziarul Kyiv Independent avertiza cu privire la o problemă gravă: „dezastru demografic”, care constituie cea mai mare amenințare pentru Ucraina după încheierea războaielor. Luând în considerare frecventele și considerabilele pierderi de vieți omenești, atât în rândul populației civile, cât și al efectivelor militare, conflictul armat are invariabil repercusiuni nefaste asupra structurii demografice a unei națiuni.
Pe de altă parte, Gladun subliniază că „însăși natura mortalității se accentuează din pricina exacerbațiilor afecțiunilor de lungă durată, a tensiunii și, în anumite situații, a lipsei accesului la asistență medicală promptă”. În paralel, se înregistrează o scădere a ratei de natalitate, explicată prin tendința oamenilor de a-și amâna planurile de extindere a familiei, ceea ce reprezintă o reacție firească.
Experiența de a deveni părinte în plină perioadă de conflict armat este una deosebit de dificilă, după cum relatează Angelinei Kariakina. În mijlocul luptelor, nașterea unui copil aduce provocări imense.
Luând în considerare viitorul, dorința de a întemeia o familie a fost un factor cheie în decizia noastră de a merge mai departe, în ciuda incertitudinilor. Confortul și securitatea erau asigurate de locuința noastră, care ne ofere o bază stabilă. De asemenea, aveam slujbe și resurse financiare care ne permiteau să facem planuri pe termen lung.
În mod cert, conflictul a jucat un rol de accelerator în viața mea. Never discutând despre asta în mod explicit, am avut mereu impresia că timpul la dispoziție era extrem de limitat, ceea ce mă determina să îmi trăiesc viața în ciuda circumstanțelor. O întrebare apăsa pe conștiința mea: eram oare suficient de matură pentru a aduce un copil în lume într-un mediu supus unor atacuri constante, atunci când trebuia să mă adăpostesc în subsol pe timpul nopții sau să suport zgomotele exploziilor cu un copil mic în brațe? Însă, privind viața copiilor mei, care se bucură de confortul casei lor, înconjurate fiind de familie și prieteni apropiați, și care au parte de oportunități similare cu cele de dinainte de război – cum ar fi explorarea țării lor, studiul culturii proprii și cunoașterea rădăcinilor lor –, aceste îngrijorări dispar ca și cum nici nu existau.
În prezent, siguranta familiei noastre este pe primul loc. Dorința noastră este ca cei dragi săi săi să rămână în țară. Viața în Ucraina trebuie să fie una liniștită pentru copiii noștri. Luăm toate măsurile necesare pentru a le asigura protecția, însă decizia de a rămâne la Kiev este condiționată de posibilitatea de a duce o viață liniștită și confortabilă.
În prezent, există o strategie alternativă pentru situații de securitate critică. Familia deține o proprietate în regiunea cea mai vestică și, probabil, cea mai stabilă din Ucraina, pe care o pregătesc în acest moment. Însă, deocamdată, rămânem în locația actuală, care ne face să ne simțim extrem de siguri și fericiți.”
Se înregistrează un număr de trei ori mai mare de decese comparativ cu numărul nașterilor. Acest fenomen demografic îngrijorător subliniază provocările majore cu care se confruntă Ucraina în ceea ce privește dinamica populației sale.
În anul 2024, numărul deceselor înregistrate în Ucraina a ajuns la 495.090, potrivit informațiilor oferite de către Ministerul Justiției al Ucrainei și preluate de publicația Kyiv Independent. Kyiv Independent menționează că această cifră depășește de aproape trei ori numărul nașterilor din aceeași perioadă.
Conform declarațiilor recente ale președintelui ucrainean Volodimir Zelensky, Ucraina a înregistrat o pierdere de 55.000 de militari în conflictul cu Rusia, de la începutul invaziei din februarie 2022. Însă, această cifră este considerată de mulți drept subevaluată. O estimare efectuată de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) cu sediul în Washington, situează numărul de militari ucraineni decedați între 100.000 și 140.000, în timp ce numărul de morți în rândul armatei ruse este estimat a fi cuprins între 275.000 și 325.000.
Declinul demografic al Ucrainei a început în 1993, potrivit lui Oleksandr Gladun. Procesul de scădere a numărului de locuitori a fost puternic intensificat de conflictul armat. În urma proiecțiilor efectuate, se estimează că această tendință va continua. Viteza acestui declin va fi condiționată de momentul și circumstanțele în care se va încheia războiul, adaugă el.
„Războiul a accelerat puternic acest proces. Potrivit prognozelor noastre, populația va continua să scadă. Totuși, ritmul acestui declin depinde de anul și de condițiile în care se va încheia războiul.”
De la dobândirea suveranității în 1991, Ucraina a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de locuitori, aproximativ jumătate din populația sa fiind pierdută până în prezent.
Se estimează că 28 de milioane de oameni locuiesc în zonele Ucrainei controlate de guvern la începutul anului 2026, în timp ce la finalul anului 1991, numărul total al populației era de 51,7 milioane de persoane. Acesta este un fapt raportat chiar de către o sursă relevantă.
Conform unei prognoze prezentate de Organizația Națiunilor Unite și citate de publicația Ukrainska Pravda, numărul locuitorilor Ucrainei este de așteptat să se reducă la 15,3 milioane de persoane până la sfârșitul secolului curent, adică în anul 2100.
În opinia lui Gladun, contextul este esențial pentru înțelegerea acestor statistici.
Se estimează că teritoriul Ucrainei controlat în prezent de guvern este cu 20% mai redus comparativ cu suprafața existentă în anul 1991. Pe de altă parte, lipsesc informații despre numărul locuitorilor din regiunile aflate în afara controlului guvernamental. În plus, nu există date certe privind numărul persoanelor care, datorită conflictului, și-au părăsit țara și s-ar putea reîntoarce ulterior.
În străinătate, un număr considerabil de persoane originare din Ucraina au statut de refugiați. Nu se cunosc încă cifre exacte privind efectele concrete ale crizei asupra populației ucrainene în ceea ce privește numărul de refugiați în străinătate. Această situație rămâne în atenția comunității internaționale și a organizațiilor umanitare. Pentru detalii suplimentare, rămâne de urmărit evoluția acestui fenomen și sursele oficiale.
În anul 2015, la Kiev, a luat naștere Centrul pentru Strategie Economică (CES), o organizație independentă de cercetare, neguvernamentală. Un raport recent, cel de-al cincilea, prezentat de CES în legătură cu fenomenul refugiaților, scoate în evidență că, la începutul anului 2026, un număr de 5,6 milioane de cetățeni ucraineni erau înregistrați ca refugiați în afara granițelor țării. Statisticile arată că aproximativ 4 milioane dintre acești refugiați au părăsit Ucraina prin punctele de frontieră situate în partea vestică a țării.
În urma conflictului, 4 milioane de persoane au fost nevoite să se strămute în interiorul propriilor granițe. În consecință, un număr superior la 10 milioane de locuitori și-au abandonat casele, cifră ce echivalează cu aproximativ 20% din populația existentă anterior declanșării războiului, după cum afirmă Gladun.
„Avem, de asemenea, peste 4 milioane de persoane strămutate în interiorul țării. Prin urmare, mai mult de 10 milioane de oameni și-au părăsit locuințele, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din populația de dinaintea războiului”
De patru ani de când a izbucnit conflictul la scară largă, Ucraina înregistrează o scădere continuă a numărului de locuitori, potrivit Iryna Ippolitova, cercetătoare principală la CES.
„Principalul motiv al pierderilor demografice este migrația”
subliniază ea. În anul 2025, aproximativ 300.000 de persoane au decis să părăsească Ucraina, după cum estimează CES. Pe lângă această migrație, numărul locuitorilor Ucrainei scade și din cauza efectelor devastatoare ale războiului, care se reflectă atât în rândul militarilor cât și al civililor, precum și din pricina scăderii ratei natalității.
În luna august 2025, guvernul Ucrainei a decis să faciliteze traversarea frontierelor pentru bărbații între 18 și 22 de ani, acordându-le o oarecare libertate de mișcare. De asemenea, a fost permisă reîntoarcerea temporară în Ucraina a bărbaților de 23 de ani și peste care trăiesc în străinătate. Anterior acestei decizii, regimului de urgență impus de la începutul invaziei rusești din 2022 împiedica pe toți bărbații cu vârste între 18 și 60 de ani să părăsească teritoriul național, cu excepții foarte rare. Această restricție avea drept obiectiv consolidarea numărului de potențiali recruți pentru armata ucraineană.
Într-un efort de a menține legăturile ucrainenilor cu țara lor, Yulia Svyrydenko, premierul Ucrainei, a exprimat dorința ca aceste legături să fie păstrate în cea mai mare măsură posibilă. Protejarea viitorului națiunii și găsirea unui echilibru între cerințele impuse de război și necesitățile de protecție a generațiilor tinere sunt obiectivele guvernului.
În perioada cuprinsă între august și noiembrie 2025, un număr de aproximativ 96.000 de bărbați au părăsit țara, conform informațiilor furnizate de CES. Pentru a obține aceste date, CES a recurs la informații de la polițiile de frontieră din România, Slovacia și Polonia, completate cu estimări derivate din datele oferite de Serviciul de Frontieră al Ucrainei. În ceea ce privește Ungaria și Republica Moldova, cifrele au fost deduse proporțional, având la bază datele Serviciului de Frontieră al Ucrainei referitoare la fluxul total de persoane la frontieră.
În raport se menționează că unul din șapte tineri cu vârste cuprinse între 18 și 22 de ani a emigrat după luna august.
„Aproximativ unul din șapte tineri cu vârste între 18 și 22 de ani a părăsit țara după luna august”
Se estimează că Ucraina a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de locuitori de la dobândirea independenței, însă cifrele prezentate de BBC Ucraina nu includ un număr considerabil de tineri care s-au reîntors în țară. De asemenea, aceeași sursă nu ia în considerare posibilitatea ca un individ să fi traversat granița de multiple ori. Kyiv Independent menționează că tinerii părăsesc locurile lor de muncă, dar subliniază că oferirea unor cifre precise este imposibilă.
Întrebarea care rămâne acum este numărul celor care vor decide să revină.
Potrivit estimărilor CES, în jur de 1,3 până la 2,2 milioane de indivizi ar putea decide să revină în Ucraina odată cu sfârșitul conflictului, în funcție de evoluția situației.
Factori multipli vor influența hotărârea de a reîntoarce în Ucraina, printre care condițiile de locuință, posibilitățile de angajare și infrastructura pentru copii. Populația va evalua avantajele din țara de adopție în contrast cu oportunitățile oferite de Ucraina. Potrivit lui Oleksandr Gladun, adaptarea la noua țară va juca, de asemenea, un rol important.
„Decizia de a reveni va fi influențată de o gamă largă de factori: disponibilitatea locuințelor în Ucraina, oportunitățile de angajare, infrastructura socială pentru copii și altele. Oamenii vor compara ceea ce au în țara gazdă cu oportunitățile existente în Ucraina. Un rol îl va juca și gradul de adaptare la noua țară”
, explică el, adăugând că încheierea războiului și termenii specifici ai acestuia sunt decisivi.
Un studiu de acum doi ani a scos în evidență că 25% dintre respondenți ar opta pentru întoarcerea în țară dacă războiul s-ar încheia în granițele din 1991, comparativ cu scenariul în care conflictul s-ar încheia de-a lungul liniei actuale a frontului. Potrivit lui Gladun, există o percepție generală că, în cazul în care războiul se va încheia pe actuala linie a frontului, Federația Rusă va relansa ostilitățile peste câțiva ani, afirmă el.
Conform datelor, majoritatea covârșitoare a ucrainenilor care au emigrat în alte țări, adică 66%, se află în grupa de vârstă economică activă, cuprinsă între 18 și 65 de ani. Cei mai mulți dintre acești refugiați, 56%, au o vârstă sub 35 de ani, constituind forța de bază a națiunii ucrainene. Însă, după informațiile oferite de CES, acest segment al populației este, de asemenea, cel mai puțin dispus să se întoarcă în țară.
Conform explicațiilor oferite de Iryna Ippolitova de la CES, persoanele sub 35 de ani manifestă o reticență mai mare în a reveni în Ucraina în comparație cu cele mai în vârstă, în special cele peste 50 de ani. Această tendință poate fi atribuită mai multor factori, printre care o integrare superioară în țările gazdă, oportunități economice precum locuri de muncă și salarii, dar mai ales riscurile de securitate. Revenirea acestor persoane este condiționată de anumite circumstanțe.
Pentru început, securitatea și încetarea conflictului sunt esențiale. Felul în care se va încheia războiul are o importanță deosebită pentru această generație, deoarece majoritatea persoanelor refugiate se gândesc să se întoarcă doar dacă războiul se va încheia definitiv și dacă traficul aerian civil va fi restabilit în Ucraina. O situație de conflict stabilizat ar avea un efect considerabil mai mic asupra disponibilității celor care au fugit să se întoarcă în țară.
La vârsta de 19 ani, un tânăr ucrainean cunoscut sub pseudonimul Vitali a devenit refugiat. De doi ani locuiește în Franța, după ce și-a mutat inițial reședința în partea vestică a Ucrainei, fiind originar din regiunea sudică a țării, de unde a fugit odată cu declanșarea conflictului armat.
La sosirea în Franța, scopul său era să-și continue educația, din cauză că declanșarea conflictului armat îi a închis posibilitatea de a primi o bursă de studiu. Vitali a evaluat diverse opțiuni, printre care Cehia și Polonia. În cele din urmă, a optat pentru Franța, fiindcă, după spusele lui,
„mi-am dat seama că trebuie să țintesc ceva mai mare”
. În prezent, Vitali lucrează fie pe șantiere de construcții, fie ca asistent în vânzări. Planurile sale includ înscrierea la un program de inginerie în luna septembrie. Vitali face parte din numeroșii tineri care au ales o cale greu și complicată într-o țară străină, luptându-se să creeze o viață nouă. El are o strategie clară și o perspectivă asupra viitorului, fiind hotărât să nu lase în zadar eforturile depuse.
Într-o declarație, aceasta a spus:
„Mi-ar plăcea să rămân aici; am învățat deja franceza, am muncit din greu și vreau să merg la universitate.”
Deși nu a oferit detalii suplimentare, cuvintele sale reflectă determinarea de a-și continua studiile.
În timp ce nostalgia pentru Ucraina, familia sa și locurile familiare îi stă în inimă, Ucraina pare a fi o destinație imposibil de reîntoarcere pentru Vitali. El se confruntă cu o realitate dură, care îi închide această posibilitate.
La o vârstă de 27 de ani, Antonina, care a părăsit Ucraina în 2022, afirmă că s-ar reîntoarce în țară dacă ar găsi un post bine remunerat și stabil. În prezent însă, situația economică a Ucrainei este una destul de precară.
Mama sa fiind deja stabilită acolo, împreună cu ea locuiește în Italia.
„M-aș întoarce dacă aș avea norocul să găsesc în Ucraina un loc de muncă bun și bine plătit. Dar, în acest moment, economia Ucrainei s-a deteriorat”
, spune tânăra.
În prezent, Antonina, originară din Harkiv, este studentă la un program de masterat axat pe Studii Europene și Internaționale. Pe plan securitar, Ucraina continuă să fie într-o situație extrem de precară.
În prezent, unul dintre motivele principale incertitudinea privind sfârșitul războiului este foarte puternic simțită. Oamenii sunt nesiguri dacă războiul se află la început sau poate la mijloc. În loc să-și amâne viața pe o perioadă nedeterminată, o persoană a declarat că este de părere că ar fi mai oportun să-și înceapă cariera și, eventual, să aibă succes, să-și găsească partenerul și să întemeieze o familie.
Se va inversa această tendință odată cu integrarea în Uniunea Europeană?
Într-un episod din sezonul doi al serialului Servitorul poporului, difuzat anterior în perioada 2015-2019, unde Volodymyr Zelensky joacă rolul unui profesor de istorie devenit președinte al Ucrainei, se menționează aprobarea regimului fără vize pentru ucraineni de către Uniunea Europeană, considerat un pas inițial către integrarea în UE.
La aproape un deceniu de la momentul în care Ucraina și-a câștigat independența, o realitate dureroasă se impune: jumătate din populație a părăsit țara. Această evoluție a fost accelerată de conflictul care a izbucnit acum patru ani. În prezent, țara se confruntă cu o criză demografică acută. Anterior, în octombrie 2017, această situație putea fi considerată aproape anecdotică, însă astăzi ea capătă o cu totul altă conotație.
Nu există o declarație oficială
care să poată fi citată în acest context. Cu toate acestea, rămâne faptul că Kievul încă își exprimă dorința de a adera la Uniunea Europeană, în timp ce Ucraina își vede populația diminuându-se într-un ritm alarmant.
Deși perspectivele exacte ale integrării Ucrainei în Uniunea Europeană sunt greu de prezis, potrivit Irynei Ippolitova de la CES, experiența statelor din Europa Centrală arată că o parte a populației ar putea opta pentru emigrare, odată ce li se va oferi oportunitatea de a desfășura activități lucrative în cadrul Uniunii Europene în mod legal.
„Este încă dificil să anticipăm cu claritate efectele aderării Ucrainei la Uniunea Europeană”
, afirmă ea, adăugând că
„Experiența țărilor din Europa Centrală sugerează că o parte dintre oameni ar putea pleca, deoarece vor avea posibilitatea de a lucra legal în Uniunea Europeană.”
De asemenea, libertatea de mișcare ar putea stimula o parte a migranților să revină și să favorizeze o migrare circulară în rândul cetățenilor ucraineni care în prezent nu consideră întoarcerea, datorită temerilor legate de pierderea drepturilor de muncă și de rezidență în Uniunea Europeană. Pe de altă parte, conform lui Ippolitova,
Ucraina ar putea atrage specialiști din Uniunea Europeană în perioada de reconstrucție
, se adaugă.
În urma acordării unui statut special, cetățenii ucraineni se bucură în prezent de protecție temporară în statele membre ale Uniunii Europene. Acest statut excepțional, activat în martie 2022, este programat să expire în martie 2027 și oferă drepturi precum accesul la educație, posibilitatea de a desfășura activități lucrative și de a beneficia de serviciile medicale naționale.
În prezent, rămâne incertă strategia statelor membre ale Uniunii Europene după o anumită perioadă. Friedrich Merz, cancelarul german, a reafirmat deja intenția sa de a restricționa numărul de bărbați ucraineni care cer azil. Obiectivul este de a înlesni repatrirea refugiaților, permițându-le astfel, după cum afirmă el,
„să contribuie la sprijinirea propriei țări”
.
Se înregistrează o scădere semnificativă a numărului de locuitori din Ucraina de la dobândirea independenței. Procesul de înlocuire a populației a fost accentuat, iar situația a devenit și mai gravă. Nu sunt oferite detalii suplimentare în legătură cu cauzele acestui fenomen.
Teritoriul Ucrainei, în proporție de 20%, se află sub controlul forțelor militare ruse. Dezvoltarea ulterioară a Ucrainei este, în mod evident, influențată de evoluțiile din aceste regiuni ocupate.
Într-o lucrare publicată în Engelsberg Ideas, cercetătoarea Jade McGlynn prezintă o imagine alarmantă a situației din teritoriile ucrainene ocupate, afirmând că Mariupol și regiunile extinse Donețk, Luhansk, Zaporijjea și Herson sunt martorele unei politici de înlocuire a populației locale ucrainene cu una de origine rusă.
În opinia sa, fenomenul observat în aceste zone poate fi descris ca o ștergere deliberată a identității ucrainene, proces care a fost demarat și se desfășoară în prezent.
„Ceea ce se desfășoară în teritoriile ocupate ale Ucrainei, în primul rând la Mariupol, dar și în întinse zone din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporijjea și Herson, reprezintă ștergerea deliberată a unei populații ucrainene și înlocuirea ei cu una rusă”
– declara cercetătoarea Jade McGlynn.
Exemplul Mariupolului este extrem de relevant, conform spuselor lui McGlynn. 450.000 de locuitori erau înregistrați în oraș înainte de începerea invaziei din 2022. În prezent, estimările variază, însă se consideră că aproximativ 100.000 de locuitori mai trăiesc acolo, în mare parte persoane în vârstă,
70% dintre ei având peste 60 de ani
.
Demografia locală se confruntă cu o scădere accentuată a numărului de locuitori, fenomen observat într-un mod mai pronunțat decât în alte regiuni ale Ucrainei. Fluxul de persoane care părăsesc orașul continuă să crească lunar. Fosta scenă a uneia dintre cele mai violente confruntări ale conflictului se confruntă acum cu o diminuare treptată a populației. În paralel, se înregistrează o modificare a structurii demografice. Înlocuirea populației devine o realitate.
Potrivit datelor furnizate de Centrul pentru Studiul Ocupației privind sosirea coloniștilor, numărul cetățenilor ruși din Mariupol a crescut cu cel puțin 80.000 între 2023 și 2025, în prezent ritmul fiind de aproximativ 2.200 de persoane pe lună.
Conform previziunilor actuale, numărul locuitorilor originari din Mariupol care au fost înlocuiți de ruși va fi depășit până la finalul acestui an; raportul dintre noii locuitori și cei care locuiau acolo înainte de invazie va ajunge la peste doi la unu în trei ani și se va transforma într-o înlocuire aproape completă într-un deceniu. Oleksandr Gladun, specialist în demografie, consideră că integrarea în Uniunea Europeană este încă o perspectivă îndepărtată. În cazul în care această integrare va avea loc, el afirmă că „este puțin probabil să se producă o migrare masivă a populației”. De asemenea, Ucraina era deja parțial conectată la piața europeană a muncii începând cu anul 2022.
La data de fine a anului 2021, un număr de 1,6 milioane de cetățeni ai Ucrainei erau în posesia unor permise de ședere valabile pentru statele membre ale Uniunii Europene, dintre care o pondere semnificativă de 900.000 de persoane se înregistrau în scopul desfășurării activităților lucrative.
Potrivit Irinei Ippolitova, integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană aduce avantaje considerabile atât pentru Ucraina, cât și pentru Uniunea Europeană, în ciuda dificultăților inerente acestui proces.
„Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană oferă beneficii substanțiale atât pentru Ucraina, cât și pentru Uniunea Europeană, în pofida provocărilor pe care o asemenea integrare le implică inevitabil”
subliniază ea. Procesul de integrare va oferi Ucrainei acces la piața unică europeană, la instrumentele de finanțare și la programele Uniunii Europene. În plus, Ucraina va putea beneficia de o protecție mai puternică a lucrătorilor, de produse și servicii mai sigure și de reglementări de mediu îmbunătățite, după cum afirmă Ippolitova. Cu cât o țară se simte mai consolidată din punct de vedere social, economic și militar, cu atât locuitorii săi își pot imagina mai ușor un viitor acolo.
Problema securității fiind una fundamentală pentru Ucraina, un aspect cheie il constituie aderarea la Uniunea Europeană, care ar putea fortifica considerabil rezistența Ucrainei din punct de vedere economic și instituțional și ar intensifica procesul de integrare a sa în sistemul european de securitate. În paralel, Ucraina joacă un rol activ în asigurarea securității europene prin capacitățile sale de apărare, datorită poziționării sale geografice strategice și a know-how-ului său în materie de combatere a pericolelor exterioare, constituind astfel un contributor important la protecția spațiului european.
Recent, orașele care reprezintă centrele decizionale ale Uniunii Europene au făcut publică excluderea unei potențiale intrări rapide a Ucrainei în această entitate. Comisia Europeană a înaintat o sugestie cu privire la aplicarea unui proces de „extindere inversată”, însă statele membre au optat în favoarea respingerii acesteia, ceea ce ar fi permis Kievului să obțină calitatea de membru înainte de a duce la bun sfârșit toate reformele considerate necesare.
În loc de aceasta, ele propun o abordare de „convergență progresivă rapidă”, care vizează să consolideze legăturile Ucrainei cu Uniunea Europeană fără a-i acorda statutul de membru cu drepturi complete într-un interval de timp apropiat. Acest demers ar putea oferi Ucrainei o prezență mai puternică pe piața unică europeană, precum și acces la programele și instituțiile UE, ceea ce ar aduce avantaje economice considerabile pe termen scurt. Acestea din urmă ar putea ajuta la stabilizarea fluxurilor de populație afectate de conflict și la atenuarea scăderii demografice, diminuând în același timp
presiunile migraționiste
.
În urma schimbării configurației politice din Ungaria, ca rezultat al înfrângerii suferite de Viktor Orbán în alegeri, următorul pas prevăzut este lansarea negocierilor de aderare în perioada următoare de săptămâni. În cel mai optimist scenariu posibil, închiderea capitolelor de negociere de către Kiev ar putea avea loc abia în anul 2027, iar o eventuală aderare completă ar presupune obținerea aprobării unanime din partea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.
Articolul prezentat a luat naștere în urma unei colaborări jurnalistice transfrontaliere la nivel european, care a avut loc în cadrul proiectului EU Neighbours East.
COMENTARII / 0