Ucraina: Rachete rusești creează risc nuclear lângă Cernobîl

Ucraina se confruntă cu un pericol iminent de accident nuclear grav, după ce Rusia a efectuat lansări repetate de drone și rachete care au străbătut spații apropiate de centrala nucleară inactivă Cernobîl, în cadrul operațiunilor militare desfășurate pe teritoriul ucrainean.
Este o situație alarmantă, potrivit declarațiilor Ruslan Kravchenko, cel mai înalt oficial cu atribuții de procuror general al Ucrainei, care a discutat despre această problemă cu reprezentanții Reuters.

Nu există un risc crescut de accident nuclear

nu a fost citat textual ci doar subiectul discuției acestuia în contextul aniversării a patru decenii de la catastrofa din 1986.
În perioada următoare, Ucraina se pregătește să comemorare 40 de ani de la dezastrul care a avut loc în 1986.

Citește șiBundeswehr adoptă dronă: regim autonom inspirat de războiul din Ucraina

Potrivit declarațiilor, au fost semnalate 35 de rachete Kinjal în zonă, după cum a informat Ruslan Kravchenko.

Ucraina dispune de cinci centrale nucleare în total, dintre care una este complet inactivă, centrala dezafectată de la Cernobîl.
Celelalte patru centrale nucleare sunt încă operaționale, inclusiv cea mai mare din Europa, care se află în regiunea Zaporojie, situată în partea sudică a țării.
Această centrală se află sub control rus încă de la începutul invaziei la scară largă din 2022.

Traiectoriile rachetelor hipersonice rusești Kinjal au intersectat atât zona Cernobîl, cât și centrala nucleară Hmelnițki din partea vestică a Ucrainei de la debutul invaziei, conform declarațiilor lui Kravchenko.

• Au fost înregistrate în total 35 de rachete Kinjal la distanțe variate.
• Acestea au fost detectate într-un perimetru de aproximativ 20 de kilometri de instalația Cernobîl sau de centrala Hmelnițki.
• Dintre acestea, 18 au survolat la o distanță de aproximativ 20 de kilometri de ambele obiective.

El a afirmat că aceste lansări nu au nicio justificare din punct de vedere militar, fiind clar că survolarea unor instalații nucleare are drept scop exclusiv intimidarea și teroarea.

„Astfel de lansări nu pot fi explicate prin nicio considerație militară. Este evident că zborurile deasupra instalațiilor nucleare sunt efectuate exclusiv cu scopul de intimidare și teroare”

Potrivit informațiilor, Agenția Internațională pentru Energie Atomică AIEA a semnalat în mod repetat prezența unor activități militare în vecinătatea centralelor nucleare, precum și atacuri îndreptate împotriva stațiilor electrice critice pentru securitatea acestora.

Rafael Grossi, directorul general al AIEA, a făcut publice în repetate rânduri profunde îngrijorări legate de riscurile și pericolele pe care le implică aceste acțiuni militare pentru securitatea nucleară, potrivit declarațiilor instituției.

Directorul general a făcut un apel repetat la prudență în zona adiacentă centralelor nucleare, în scopul de a preveni riscul producerii unui accident nuclear.

„Directorul general a cerut, de asemenea, în mod repetat, maximă reținere în apropierea instalațiilor nucleare, pentru a evita pericolul unui accident nuclear”

În vecinătatea unei instalații nucleare, rachete au căzut, generând îngrijorare în rândul populației.

Racheta Kinjal reprezintă o armă hipersonică aeriană, proiectată pentru a găzdui un focos cu masa de 500 de kilograme, după cum a accentuat președintele rus Vladimir Putin. Această rachetă atinge o viteză impresionantă de circa 6.500 km/h, permițându-i să acopere o distanță de 5 kilometri într-un interval de timp extrem de scurt.

Incidentul a avut loc în trei situații separate, când rachetele Kinjal au eșuat să atingă ținta și au căzut în apropiere de centrala nucleară Hmelnițki, potrivit declarațiilor lui Kravchenko.

Nu se știe încă

nu este citat textual aici, însă 10 kilometri este distanța la care rachetele au ajuns.

Încă nu se știe cu exactitate de ce proiectilele au ajuns la sol, însă procurorul a menționat că fragmentele nu arătau semne că ar fi fost interceptate anterior.

Consecințele devastatoare ale evenimentului din 1986 de la Cernobîl au avut un impact radiologic extins asupra întregului continent european, declanșând o mobilizare fără precedent a resurselor de către regimul sovietic pentru a face față situației. Procesul de închidere a ultimului reactor aflat în operare la centrala nucleară a fost finalizat în anul 2000.

Timp de mai bine de o lună, Cernobîl a fost sub control rus, în perioada inițială a conflictului, când trupele Moscovei avansau în direcția Kiev, pentru ca ulterior să-și retragă forțele.

Ucraina se confruntă cu un risc crescut de accident nuclear după ce Rusia a lansat o serie de atacuri cu drone în regiune.
Începând din iulie 2024, cel puțin 92 de drone rusești au fost detectate de radare în imediata apropiere a zonei de protecție împotriva radiațiilor de la Cernobîl, la o distanță de mai puțin de 5 kilometri.

26 aprilie 1986 a rămas o zi de referință pentru dezastrul care a avut loc la reactorul 4, când o explozie a declanșat un incendiu de mari dimensiuni, iar pentru a limita efectele nocive, a fost implementat un sistem de protecție menit să împiedice răspândirea radiațiilor în mediu.

Potrivit estimărilor, numărul real al acestor incidente de survolare este, probabil, considerabil mai mare, a declarat Kravchenko, întrucât înregistrările radar pot semnala prezența simultană a mai multor drone, iar detectarea tuturor acestora este imposibilă.

Ucraina se confruntă cu un risc sporit de accident nuclear după ce Rusia a desfășurat drone cu focoase puternice în zona Cernobîl.

„Zborurile deliberate ale dronelor cu focoase puternice deasupra unei instalații nucleare sunt, cel puțin, extrem de iresponsabile și arată o lipsă totală de respect (…) pentru siguranța civililor nu doar din Ucraina, ci din întreaga Europă”

a afirmat el, exprimându-și profunda îngrijorare cu privire la siguranța nucleară.

Un posibil impact major asupra mecanismului de apărare și pericole semnificative au fost semnalate.

În urma unui incident îngrijorător, în luna februarie a anului precedent, o dronă de atac cu rază lungă de acțiune identificată de către Ucraina ca fiind de origine rusă a

lovit

complexul de la Cernobîl, provocând o perforare a scutului de protecție împotriva radiațiilor.

Rusia a infirmat anterior orice legătură cu incidentul, argumentând că trupele sale nu au drept obiectiv infrastructura nucleară și că Ucraina a orchestrat atacul ca o „provocare”.

500 de milioane de euro reprezintă costul estimat de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru efectuarea reparațiilor, care, în lipsa unor intervenții, vor duce la o „coroziune ireversibilă” a structurii în următorii patru ani.
Fără măsuri de intervenție, procesul de deteriorare va deveni ireversibil în cel mult patru ani, avertizează instituția financiară.

Potrivit concluziilor anchetei, procurorii ucraineni consideră că atacul rusesc a avut, foarte probabil, o intenție deliberată, după cum a declarat Kravchenko.

Analiza detaliază traiectoria abruptă a dronei în momentul ciocnirii cu sistemul de securitate. Dronele de atac autodistruse, echipate cu încărcături explozive, își modifică radical traiectoria în ultimele faze, accelerând puternic pentru a atinge ținta cu efect distructiv.

Kravchenko a declarat în plus că militarii ruși ar putea opta pentru zona Cernobîl drept itinerar de asalt pentru drone, în încercarea de a eluda regiunile Ucrainei echipate cu sisteme de apărare antiaeriană dense.

Țara vecină cu Europa de Est se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește apărarea sa aeriană, având la dispoziție resurse limitate pentru a securiza un teritoriu care este de aproximativ două ori mai mare decât cel al Italiei.
Forțele ucrainene și-au îndreptat atenția către protejarea zonelor urbane și a infrastructurii vitale prin concentrarea sistemelor de apărare aeriană în jurul acestora.

Zona de excludere care înconjoară instalația Cernobîl este puternic contaminată, iar această locație se află la o distanță de 100 de kilometri de Kiev și la mai puțin de 10 kilometri de granița cu Belarus.