Perspectivele aderării Ucrainei la Uniunea Europeană devin tot mai incerte, pe măsură ce războiul cu Rusia se prelungește, iar rezervele unor state membre se accentuează. Temeri legate de concurența agricolă, costurile integrării, corupție și ascensiunea partidelor populiste complică drumul Kievului către blocul comunitar. Deși unii lideri europeni susțin o aderare rapidă, diplomații avertizează că procesul ar putea dura mult mai mult decât speră autoritățile ucrainene, arată Reuters.
Când armatele ruse au intrat în Ucraina, în februarie 2022, fermierul polonez Miroslaw Halej a dorit să sprijine refugiații care traversau în masă frontieră, în vecinătatea satului său din estul Poloniei. Inițial, i-a furnizat hrană și îmbrăcăminte. În timp ce războiul a continuat, atitudinea lui a evoluat.
Simpatia inițială s-a transformat treptat în nemulțumiri, alimentate de ideea că unii dintre refugiații ucraineni reușesc să se dezvolte, în timp ce fermierii polonezi se confruntă cu incertitudini privind viitorul lor. Îngrijorările se concentrează în special pe posibilitatea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.
Citește șiKievul distruge „Podul lui Putin” fără Starlink: un gest simbolic
În timp ce se afla la proprietatea sa din Oszczow-Kolonia, un sat cu aproximativ 70 de locuitori, la circa 280 de kilometri sud-est de Varșovia, Halej, în vârstă de 63 de ani, a declarat pentru Reuters:
„Starea de spirit s-a schimbat cu siguranță”
În regiunea de frontieră, fermierul își desfășoară cultivarea grâului, sfeclii, rapiței și fasolei, și a participat la numerose proteste împotriva importurilor de cereale din Ucraina.
El se îngrijorează că sectorul agricol ucrainean, foarte mai larg și capabil să producă la costuri inferioare celor din Uniunea Europeană, ar putea pătrunde pe piața europeană cu produse la prețuri reduse.
„Cea mai mare îngrijorare este, fără îndoială, că prețurile produselor no
Pentru Ucraina, aderarea la UE constituie un scop strategic, în timp ce țara își dorește să se distanteze permanent de influența Moscovei. În cadrul comunității, cu o populație de aproximativ 450 de milioane de oameni, rezervele privind perspectivele și calendarul aderării Kievului cresc în mod constant.
Unii lideri europeni au afirmat că doresc ca Ucraina să devină membră a Uniunii în anii ce urmează. În conversațiile cu Reuters, însă, peste o duzină de diplomați și oficiali europeni, în condiții de anonimat, au adoptat o atitudine mult mai rezervată, menționând obstacolele majore pe care atât Kievul, cât și Bruxelles-ul trebuie să le depășească.
„Când călătorești prin lume, îți dai seama că, în multe țări, politicienii nu se așteaptă ca Ucraina să adere la UE în următorii 10 ani”, a declarat Gerald Knaus, președintele grupului de reflecție European Stability Initiative.
Expertul a avertizat, totuși, că transmiterea unui mesaj care să sugereze că Uniunea Europeană nu tratează cu seriozitate posibilitatea aderării Ucrainei ar putea submina moralul populației și al autorităților din Kiev. El a subliniat că un asemenea scenariu nu este dorit de liderii europeni.
Rezistența împotriva aderării se intensifică.
Chiar și în situația unor state candidate fără obstacole majore, aderarea implică ani de discuții și schimbări legislative pentru a se conforma normelor politice, democratice și economice ale Uniunea Europene.
Ucrainei se confruntă cu obstacole mult mai accentuate. Nesiguranța legată de desfășurarea și rezultatul conflictului, corupția profund răspândită și amploarea economică și demografică îngreunează procesul de integrare.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Heorhii Tykhyi, a declarat că autoritățile de la Kiev se așteptau la un anumit nivel de scepticism în interiorul Uniunii, dar a insistat că aderarea țării sale ar fi în interesul întregului bloc comunitar.
„Admiterea Ucrainei în Uniunea Europeană este benefică pentru Uniunea Europeană”, a afirmat acesta.
Oficialul a susținut că Ucraina nu cere exclusiv sprijin politic, ci ar putea îmbunătăți securitatea continentală datorită abilităților sale militare.
„Nu este vorba pur și simplu de Ucraina care cere să fie acceptată. Ucraina dispune de cea mai capabilă armată de pe continent, testată în luptă și pregătită pentru combatere – un milion de oameni”, a declarat Tykhyi.
Un factor major în dificultatea drumului Ucrainei către UE este creșterea influenței partidelor populiste care contestă extinderea Uniunii Europene. Pentru ca un nou stat să devină membru, toate cele 27 state membre trebuie să acorde aprobarea, iar opoziția unui singur guvern poate opri întregul proces.
În Franța, de exemplu, există opțiunea de a desfășura un referendum privind aderarea Ucrainei.
Rezervările rămân evidente și în rândul cetățenilor. Conform unui studiu realizat în octombrie de către fundația germană Bertelsmann Stiftung, doar 47% dintre membrii Uniunii Europene consideră că Ucraina ar trebui să se alăture în anii ce urmează. Această rată a scăzut față de 69% raportat în martie 2022.
În Franța și Polonia, 57% dintre participanți au manifestat dezacordul față de aderarea Ucrainei în perioada viitoare. În Germania, acest procent a atins 59%.
Un oficial diplomatic european de rang înalt, care a cerut anonimatul pentru a aborda subiecte politice delicate, a afirmat că aderarea Ucraina nu este o posibilitate realistă în viitorul apropiat.
Un alt oficial diplomatic a subliniat că alegerile naționale planificate în diverse țări europene în anul viitor ar putea determina guvernele să fie mai reticente în a susține public extinderea Uniunii.
Înscrierea în UE reprezintă o strategie geopolitică pentru Kiev.
În contextul în care Statele Unite se opun aderării Ucrainei la NATO, integrarea în Uniunea Europeană ar putea deveni cea mai semnificativă opțiune de ancorare geopolitică pentru Kiev în Occident la sfârșitul conflictului, afirmă analiștii.
Procesul de aderare reprezintă, de asemenea, un interes intern, întrucât oferă autorităților ucrainene un impuls pentru a pune în aplicare reformele democratice și instituționale.
În rândul liderilor, cei care promovează cu cea mai puternică susținere o aderare rapidă, în special din țările baltice, estimează că Ucraina ar putea întări securitatea și forțele de apărare ale Uniunii Europene. Țara are o forță militară considerabilă, având experiență directă în luptele cu Rusia și în aplicarea dronelor pe terenul de combat.
În zonele limită ale Poloniei, păreri diferă. Certa parte dintre localnici susține că intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană ar putea intensifica securitatea regională, însă subliniază că membrii europeni nu trebuie să poarte singuri povara costurilor de integrare.
„Cred că este în interesul Poloniei ca Ucraina să adere la Uniunea Europeană – dar în anumite condiții”, a declarat Grzegorz Drewnik, primarul comunei Dolhobyczow, de care aparține și satul în care locuiește fermierul Miroslaw Halej.
Extrema dreaptă avertizează cu privire la cheltuielile economice
Uniunea Europeană nu a făcut publică o estimare recentă a cheltuielilor pe care le-ar implica aderarea Ucrainei. Aceste costuri ar depinde de rezultatul negocierilor referitoare la accesul pe piața comună și de eventualele perioade de tranziție.
Politicienii de extremă dreaptă au început să utilizeze viziunea extinderii blocului comunitar ca un argument împotriva integrării Ucrainei.
Marine Le Pen, conducătoarea grupului de extremă dreapta din Franța și una dintre personalitățile cheie ale scenei politice franceze, a subliniat posibilele efecte economice ale aderării Kievului.
„Dacă Ucraina ar adera la Uniunea Europeană, noi am fi primii care ar avea de pierdut, și asta de două ori”
Le Pen a postat acest mesaj pe platforma X.
Ea a afirmat că Franța va fi nevoită să facă față unei competiții agricole
„acerbă și neloială”
și că va suferi o scădere a ponderei sale în subvențiilor agricole europene.
În Germania, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) – care ocupă poziția de lider în sondajele de opinie – a depus, în septembrie, o moțiune în parlament, solicitând guvernului să interzică aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
Dimensiunea Ucrainei constituie, în plus, o dificultate pentru cadrele comunitare. Înainte de izbucnirea conflictului, numărul de rezidenți era în jur de 40 de milioane, iar țara ar fi probabil al cincilea sau al șaselea în clasamentul de mărime al statelor din Uniune.
Astfel, Kievul ar câștiga o influență politică semnificativă în cadrul grupului, unde unele decizii se stabilesc prin unanimitate, iar altele se determină printr-un sistem de vot care ia în considerare dimensiunea statelor membre.
Ucraina se află în prezent în faza de aderare, iar cetățenii săi vor dobândi în final dreptul de a se deplasa fără restricții și de a ocupa posturi de muncă în orice țară a Uniunii Europene. În același timp, țara ar putea primi fonduri europene semnificative pentru dezvoltarea economică.
Totuși, intrarea pe piața comună și accesul la anumite tipuri de ajutor financiar ar putea fi restricționat sau întârziat în cadrul unor perioade de tranziție. Încorporarea unei țări de asemenea dimensiune ar putea impune și modificări ale instituțiilor europene.
Un oficial european a spus pentru Reuters că anumite state membre și-au manifestat deja opoziția față de schimbările ce ar putea reduce influența lor în luarea deciziilor la nivelul Uniunii.
UE evaluează metode alternative de integrare.
Motivarea de la temerile privind efectele extinderii a determinat ca mai multe state membre să propună modele alternative, prin care Ucraina și alte țări candidate să avanseze pas cu pas către structurile europene înainte de a obține statutul de membru cu drepturi depline.
Germanul Friedrich Merz a propus introducerea unui nou statut de „membru asociat” pentru Ucraina. Această măsură ar permite oficialilor ucraineni să participe la summituri europene și la reuniuni ministeriale, dar fără drept de vot.
Autoritățile din Kiev consideră că propunerea este nedreaptă, deoarece ar permite Ucrainei să participe la discuțiile europene fără să poată influența deciziile.
La rândul său, Comisia Europeană a sugerat consolidarea unei politici de integrare graduală a statelor candidate în programele și sectoarele economice ale Uniunii. Astfel, țările care îndeplinesc criteriile necesare ar putea avea acces treptat la domenii precum energia, transporturile, sectorul digital și apărarea.
În cadrul propunerilor sale, Executivul european a sugerat introducerea unor restricții privind sprijinul financiar și accesul pe piață pentru produsele agricole considerate sensibile, inclusiv cele din Ucraina.
Fermierul polonez Miroslaw Halej consideră că astfel de restricții ar putea altera modul în care se percepe aderarea Ucrainei.
„Să se spună, de exemplu: «Puteți vinde atâta din asta și atâta din aia» – atunci poate ar putea funcționa. Dar atâta timp cât piața este necontrolată, atunci nu”, a declarat acesta.
Kievul vede aderarea la Uniunea Europeană ca fiind un pilon crucial pentru viitorul său geopolitic și economic, însă statele membre trebuie să stabilească un compromis între scopurile de securitate, interesele economice interne și abilitatea instituțională a blocului de a integra un stat cu dimensiunile Ucrainei.
COMENTARII / 0