Administrația Prezidențială din SUA a sistat transferul de tehnologii de apărare antiaeriană către Ucraina, care până atunci protejau localitățile ucrainene de atacurile letale de la distanță lungă lansate de Rusia.
În consecință, Ucraina și-a ajustat tactica: acum se axează pe identificarea și eliminarea rachetelor balistice rusești direct pe teritoriul Rusiei, relatează Kyiv Post într-un articol care detaliază adaptarea armatei ucrainene la noile circumstanțe ale conflictului.
Nu se mai trage doar în săgeată, ci în arcaș
, strategie care reflectă schimbările survenite în abordarea Ucrainei față de amenințările rusești.
Citește șiTeroare la Kiev, în timp ce Rusia își intensifică atacurile: „Vor să arate că, dacă nu ai capitala, nu ai țara”
Forțele armate rusești dispun de rachete balistice care inspiră teamă, iar sistemele Patriot, fabricate în SUA, reprezintă unul dintre principalele mijloace de apărare împotriva acestora, însă SUA a oprit furnizarea de rachete de interceptare Ucrainei pentru sistemul său de apărare, potrivit sursei citate.
Vitezele extraordinare de Mach 6-7, adică de 6-7 ori viteza sunetului, și traiectoriile care ating înălțimi de până la 50 km fac extrem de dificilă interceptarea unei rachete balistice, deoarece aceasta coboară rapid și imprevizibil asupra obiectivului său.
Procesul de interceptare este astfel extrem de complex.
Iskander-M este denumirea rachetei balistice tactice dezvoltate de Rusia, care măsoară 7,3 metri în lungime și aproximativ un metru în diametru, având o masă la lansare cuprinsă între 3.800 și 4.600 kg.
Lansarea acestei rachete este efectuată de pe un vehicul de transport specializat, cu o echipă de trei membri, care sunt capabili să pregătească și să execute lansarea într-un timp extrem de scurt, de doar 15 minute sau chiar mai puțin.
Deși extrem de mobilă și cu o acoperire teritorială extinsă, racheta Iskander-M posedă caracteristici care o fac greu detectabilă și interceptabilă anterior lansării. Această armă are capacitatea de a acționa la o distanță de 400-500 km și oferă o precizie remarcabilă, fiind capabilă să atingă ținte cu o marjă de eroare de 3-30 de metri.
Greutatea focosului variază între 480 și 700 kg și există multiple configurații posibile, printre care: fragmentare cu exploziv puternic, submuniție, penetrare de buncăre, exploziv combustibil-aer și explozii EMP.
Atacurile nocturne ale Rusiei împotriva Ucrainei, efectuate cu sistemele Iskander-M, implică lansarea a 10-15 rachete într-o singură noapte.
O rachetă Iskander-M care atinge ținta în mod direct este capabilă să distrugă cu ușurință o construcție din beton armat cu multiple niveluri și, probabil, să avarieze grav un adăpost de comandă consolidat, după cum relatează Kyiv Post.
Ucraina a recurs la o strategie ingenioasă pentru a contracara rachetele balistice lansate de Rusia, și anume să nu distrugă săgeata, ci arcul care o lansează. Această abordare inovativă a fost dezvăluită de către oficialii ucraineni, care au explicat că forțele lor se concentrează pe distrugerea sistemelor de lansare a rachetelor, și nu a rachetelor în sine.
În domeniul tehnologiei dronelor de interceptare, Ucraina deține o poziție de lider mondial, însă Iskander-M, o rachetă balistică de ultimă generație, se deplasează la altitudini și viteze care depășesc capacitățile actuale ale dronelor de interceptare. Sistemele de rachete de interceptare sunt produse de foarte puține țări, iar SUA este singura care exportă aceste sisteme în cantități semnificative.
Patriot este numele sistemului care folosește două categorii de rachete pentru interceptare: una mai veche, considerată mai puțin eficace, denumită PAC-2, și alta mai recentă, mai avansată, cunoscută sub numele de PAC-3.
Potrivit informațiilor disponibile, de la implementarea inițială a sistemelor Patriot în aprilie 2023, Ucraina a beneficiat de noi echipamente și proiectile de interceptare oferite de SUA, Germania, Țările de Jos, România și Israel. Se estimează că Ucraina a primit în jur de 600 de rachete de interceptare de diverse tipuri.
În perioada următoare de trei ani, Ucraina a suportat un număr continuu de atacuri cu rachete Iskander-M, iar odată cu sistarea aproape completă a furnizării de rachete de interceptare din partea SUA începând cu februarie 2025, bateriile Patriot ale Ucrainei s-au confruntat cu o criză acută de muniție. Această situație a limitat drastic capacitatea Ucrainei de a contracara eficient rachetele Iskander-M lansate de Rusia, făcând-o practic ineficientă în oprirea acestora.
În ciuda capacităților avansate ale armamentului rus, Iskander-M nu a reușit să distrugă Ucraina. Motivația din spatele acestei situații a fost subiectul unor analize intense. Cauza principală a eșecului acestor rachete în distrugerea Ucrainei rămâne neclară.
În fața unei provocări fără precedent, răspunsul eficient al Ucrainei la agresiunea rusă a fost generat la nivel intern, resursele fiind gestionate cu maximă eficiență. Un bun exemplu în acest sens este strategia de utilizare a sistemelor Patriot, care a presupus o abordare extrem de disciplinată în ceea ce privește desfășurarea operațiunilor.
La instruirea oferită de instructori americani, echipele ucrainene responsabile cu operarea sistemelor Patriot au primit indicații să utilizeze câte două rachete PAC-2/3 pentru fiecare țintă, în scopul asigurării unei eficacități maxime; în schimb, procedurile standard ale forțelor de apărare aeriană din Ucraina implică lansarea unei singure rachete, strategie care permite conservarea resurselor pentru viitoare confruntări.
Subteranul a devenit un refugiu pentru operațiunile critice, odată cu relocarea producției și a sediilor în spații subterane, fie prin reutilizarea infrastructurii din era Războiului Rece, fie prin crearea de noi facilități.
Iskander-M a fost arma folosită de Rusia în atacurile sale împotriva Ucrainei, însă eficacitatea acestora a fost parțial diminuată de această strategie de protejare a infrastructurii critice.
Nu este cazul să se tragă în săgeată, ci în arcaș
, o strategie care a limitat impactul atacurilor cu rachete Iskander-M lansate de Rusia.
Schimbări strategice au loc în cadrul Forțelor Aeriene Ucrainene, care utilizează avioane de vânătoare vulnerabile la atacurile sistemelor Iskander-M, motiv pentru care bazele de operațiuni ale acestora sunt modificate periodic.
Forțele ucrainene se confruntă cu o provocare majoră în interceptarea rachetelor balistice rusești, însă Forțele de Sisteme Fără Pilot (USF) ale Ucrainei au devenit un nucleu cheie în eforturile de apărare ale țării.
Începând cu 2025
, loviturile de lungă distanță ale USF au vizat strategic nu numai lansatoarele de rachete Islander-M, ci întregul lanț de aprovizionare al acestei arme, inclusiv unități de producție, fabrici de componente și rafinării de combustibil.
Aceste ținte sunt uneori situate la mii de kilometri adânc în teritoriul Rusiei, ceea ce demonstrează extinderea capacităților operaționale ale Ucrainei.
În luna februarie a anului 2026, s-a înregistrat o creștere semnificativă a frecvenței operațiunilor ucrainene împotriva infrastructurii de producție a rachetelor balistice rusești, posibil ca rezultat al unei alimentări mai substanțiale cu drone și al datelor de țintire mai precise oferite de partenerii europeni. Forțele ucrainene au reușit să accelereze considerabil ritmul acestor atacuri.
Este funcțional?
Conform Kyiv Post, o concluzie parțială se impune pe baza informațiilor disponibile, se mai menționează.
Acestea stau la baza unei evaluări incomplete.
2025 a marcat începutul unei noi etape pentru Rusia, care a dezvăluit intenția de a-și extinde capacitatea de producție pentru rachetele Iskander-M la o cifră anuală de aproximativ 800 de rachete, ceea ce înseamnă aproximativ 65 de rachete fabricate lunar. Însă, în realitate, numărul de rachete Iskander-M lansate de Rusia împotriva Ucrainei în cursul acelui an a fost de 600 de rachete.
În luna ianuarie a anului 2026, Forțele Aeriene Ucrainene au înregistrat un număr de 91 de rachete balistice lansate, însă o proporție semnificativă, cuprinsă între un sfert și o treime, era constituită din rachete antiaeriene mai vechi.
În perioada februarie 2026, Rusia a lansat în jur de 40 de rachete balistice de diverse tipuri, cu scopul de a distruge infrastructura energetică și de încălzire a Ucrainei, însă fără succes.
Ulterior, în martie și aprilie, ritmul lansărilor a rămas relativ constant, cu aproximativ 50 de rachete balistice de toate tipurile lansate de Rusia împotriva Ucrainei, în fiecare lună.
Rezervele de rachete balistice ale Rusiei sunt păstrate în strictă confidențialitate, ceea ce face ca Iskander-M să fie probabil fabricate în mare parte pentru a reînnoi aceste stocuri ascunse.
Informațiile privind numărul exact de rachete aflate în rezervă sunt considerate secret de stat de către Rusia.
În ciuda așteptărilor, Iskander-M pare a fi utilizat de armata rusă într-un mod care ridică întrebări privind eficiența sa, similar cu modul în care au fost folosite resursele blindate și umane în conflictul din Ucraina. O explicație posibilă este că Rusia produce în jur de 40-50 de rachete Iskander-M lunar, ceea ce reprezintă aproximativ două treimi din obiectivul de producție dorit, potrivit estimărilor Kyiv Post.
Metodele Ucrainei de a contracara rachetele balistice rusești sunt din ce în ce mai eficiente. Forțele ucrainene au reușit să neutralizeze amenințarea reprezentată de aceste rachete prin strategii bine planificate. Ucraina a implementat cu succes tactici pentru a diminua puterea de foc a rachetei balistice rusești.
La o distanță considerabilă de granița ucraineană, aproximativ 1.600 km, un atac nocturn a avut loc pe 5 mai 2026, vizând fabrica VNIIR-Progress situată în Ceboksari, Republica Ciuvasia.
Atacul a implicat cel puțin cinci drone grele sau rachete de croazieră de tip Flamingo, care au lovit și avariat fabrica.
Nu sunt disponibile declarații oficiale
privind incidentul, însă sursele confirmă că 5 drone/rachete au fost implicate.
În urma incidentului, au rezultat avarierea unor părți din fabrică.
Operațiuni defensive sunt desfășurate împotriva unei unități care produce echipamente electronice militare și componente pentru rachetele Iskander-M.
Cel puțin două explozii au fost semnalate de localnici.
Ulterior,
drone ucrainene cu elice
au lansat un nou atac asupra unității, de această dată dimineața.
Unitatea a fost astfel atacată a doua oară.
O fabrică a suferit avarierea acoperișului său consolidat din cauza proiectilelor de croazieră care l-au străpuns. Ulterior, dronele elicopter au declanșat un incendiu în respectiva fabrică. Acest eveniment reprezintă un atac complementar celui care a avut loc la mijlocul lunii februarie.
La o distanță considerabilă de teritoriul aflat sub control ucrainean, și anume 300 km, forțele ucrainene de apărare au reușit să lovească o platformă de lansare a rachetelor Iskander-M în apropierea localității Drujne, din regiunea Crimeea ocupată.
2 mai 2026 a marcat ziua în care această operațiune a avut loc.
Potrivit informațiilor oferite de Statul Major General al Ucrainei, sistemul de rachete a fost distrus în urma atacului, la fel și radarele care erau asociate acestuia.
28 aprilie 2026 – O declarație a Forțelor de Operațiuni Speciale (SOF) din Ucraina a fost însoțită de un material video care prezintă atacuri cu drone asupra unui complex de depozitare a rachetelor Iskander-M. Acest complex este situat în apropierea localității Ovrajki, la o distanță de aproximativ 40 de kilometri est de Simferopol, capitala regiunii Crimeea, și la circa 250 de kilometri de teritoriile aflate sub control ucrainean. Imaginile filmate arată drone care reușesc să pătrundă în adăposturi de beton și provoacă incendii, precum și posibile distrugeri.
La o distanță considerabilă de aproximativ 1.000 km de teritoriul controlat de Ucraina, dronele ucrainene au atacat cu succes fabrica de explozivi Morozov, situată în regiunea Leningrad, pe 3 aprilie 2026. Această instalație are un rol crucial în producția de combustibil pentru rachete și componente propulsive pentru rachete balistice, printre care și Iskander-M. Atacul a rezultat în daune semnificative la clădirile din fabrică.
La data de 16 aprilie 2026, unități militare ucrainene echipate cu drone au revendicat distrugerea unui sistem Bastion-M, capabil să lanseze rachete ghidate de precizie cu rază lungă de acțiune. Acest sistem a fost atacat, conform relatărilor, pe teritoriul Crimeei, la o distanță de aproximativ 200-300 km de zona controlată de forțele ucrainene.
La o dată specifică, 8 aprilie 2026, informații recente au fost dezvăluite de către Statul Major General al Ucrainei, inclusiv imagini video care ilustrează distrugerea unui sistem Bastion-M prin mijloace de drone, într-o locație situată în vecinătatea satului Sofiivka din regiunea Crimeea ocupată.
În urma aceluiași incident, au mai fost avariate și componente ale infrastructurii energetice din zona adiacentă, la o distanță de aproximativ 250 km de teritoriile aflate sub control ucrainean.
La o distanță considerabilă de 25 martie 2026, forțele ucrainene au lansat un atac cu drone asupra bazei de lansare a rachetelor spațiale rusești Plesetsk, situată în regiunea Arkhangelsk. Această facilitate servește drept centru de control și lansare pentru rachetele destinate spațiului. Se pare că operațiunea a fost orchestrată pentru a perturba activitățile de pregătire în vederea lansării, însă nu au fost confirmate impacturi directe. Baza se află la o distanță de aproximativ 1.200-1.400 km de teritoriul aflat sub control ucrainean.
La o distanță de 200-300 km de teritoriul aflat sub control ucrainean, au avut loc operațiuni militare care au vizat distrugerea unor sisteme și vehicule de sprijin in Crimea ocupată, potrivit informațiilor oferite de Statul Major al Ucrainei.
Aceste operațiuni au implicat rachete de croazieră de fabricație britanică Storm Shadow și franceză SCALP, precum și drone, care au reușit să distrugă părți ale unui sistem Bastion-M în deplasare și vehiculele de sprijin aferente.
Nu sunt oferite detalii suplimentare.
În urma acestor operațiuni, ucrainenii au raportat că au distrus un lansator și două rachete hipersonice Zircon.
Aceste evenimente au avut loc pe 24 martie 2026.
La data de 17 martie 2026, forțele armate ale Ucrainei au făcut publice înregistrări video care arată drone lansate împotriva unei poziții de lansare a rachetelor Bastion-M pe teritoriul Crimeei, ocupat de Rusia, mai exact în zona satului Verkhnekurhanne.
Această acțiune a fost îndreptată împotriva Brigăzii a 15-a de rachete de coastă a Rusiei, o unitate militară cu experiență în operațiuni în această regiune.
Nu au fost oferite detalii suplimentare.
În urma atacului, au fost observate avarierea unui lansator de rachete și a vehiculelor aferente, situate la o distanță de 250 km de teritoriul aflat sub control ucrainean.
La data de 14 martie 2026, forțele ucrainene au desfășurat o operațiune cu drone care a vizat un lansator de rachete Iskander-M în apropierea localității Vișneve, din regiunea Crimeea ocupată, precum și un depozit de rachete situat lângă satul Kurortne. Imagini geolocalizate sugerează că aceste operațiuni s-au desfășurat la o distanță de 200-300 km de teritoriul aflat sub control ucrainean, potrivit informațiilor oferite de Statul Major General, care a și publicat imagini cu acest prilej.
La data de 10 martie 2026, forțele ucrainene au recurs la utilizarea unor rachete de croazieră Storm Shadow produse în Marea Britanie, cu scopul de a ataca și deteriora uzina Kremniy EL situată în regiunea Briansk din vestul Rusiei. Această unitate industrială este responsabilă cu fabricarea de componente destinate combustibilului de rachetă, substanțelor explozive și elementelor electronice necesare rachetelor. Incidentul a dus la distrugeri semnificative în cadrul atelierelor, după cum relatează sursele locale pe rețelele de socializare, care au menționat și o serie de explozii multiple pe sol la o distanță de aproximativ 400-450 km de teritoriul aflat sub control ucrainean.
La o distanță considerabilă de teritoriul controlat de Ucraina, aproximativ 200-300 km, au fost publicate imagini de către SBS, care sugerează că dronele ucrainene au lansat un atac asupra unei rampe de lansare Iskander-M și a vehiculelor aferente acesteia în Crimeea ocupată, pe 6 martie 2026, însă rezultatele exacte ale acestei operațiuni rămân necunoscute.
La o distanță considerabilă de teritoriul aflat sub control ucrainean, 23 februarie 2026 a marcat o operațiune notabilă.
Statul Major General al Ucrainei a adus dovezi foto și video ale unui atac cu drone asupra unei poziții de lansare a unui sistem Bastion-M, situat în Crimeea ocupată.
Deși locația precisă rămâne nedivulgată, se știe că Brigada 15 de rachete de coastă a fost vizată.
Această unitate militară rusă este cunoscută pentru activitățile sale în regiunea respectivă.
Imaginile dezvăluie avarierea unor vehicule și izbucnirea unor incendii la o distanță de aproximativ 250 km de teritoriul controlat de Ucraina.
21 februarie 2026 – Atacul cu drone grele și rachete de croazieră Flamingo-5 lansate de Ucraina a vizat fabrica de mașini din Votkinsk, situată în Republica Udmurtia, regiunea Volga din Rusia. Un incendiu devastator a izbucnit în urma atacului, confirmând faptul că unitatea este producătoare de rachete balistice Iskander-M și componente aferente; există raportări de victime. Imaginile satelitare au înregistrat daune semnificative la o distanță de 1.300 km de granița cu Ucraina.
La o distanță considerabilă de granița cu Ucraina, și anume 950-1.050 km, au izbucnit incendii, ca urmare a unui atac cu drone ucrainene, care a vizat o fabrică situată în Cheboksary, Republica Ciuvasia, Rusia. Această unitate, cunoscută sub numele de VNIIR-Progress, este specializată în producția de 18 februarie 2026 componente electronice și de navigație pentru rachete și drone, precum și în fabricarea de antene și componente de control pentru utilizări militare, inclusiv pentru sistemele de ghidare Iskander-M.
La o distanță considerabilă de teritoriul controlat de Ucraina, și anume la 200-300 km, au avut loc explozii și pagube în urma unor lovituri.
17 februarie 2026 a marcat ziua în care dronele ucrainene au atacat un depozit Iskander-M situat în Pasichne, raionul Bilohirsk din Crimeea ocupată.
Printre obiectivele afectate s-a numărat și un elicopter Ka-27, care a suferit avariile în urma atacului.
Nu sunt disponibile declarații oficiale
În urma incidentului, au fost raportate explozii și pagube în regiune.
se înlocuiește cu
La o distanță considerabilă de aproximativ 600-750 km de granița cu Ucraina, un incendiu de mari proporții a izbucnit la o unitate situată în regiunea Tver, Rusia, care este dedicată producerii de combustibil pentru rachete și componente pentru propulsie.
În urma acestui eveniment, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a făcut publică o înregistrare video care surprinde operațiunile grupului de drone pentru operațiuni speciale „A”, ce au efectuat atacuri cu drone asupra uzinei experimentale Redkino pe 7 februarie 2026.
Nu sunt disponibile declarații directe
Urmare a atacului, se raportează că a avut loc un incendiu semnificativ la această unitate, care este esențială pentru producerea de combustibil pentru rachete și componente pentru propulsie.
COMENTARII / 0