var ad = document.createElement(‘div’);
ad.id = ‘AdSense’;
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiRomânia riscă costuri energiei: reactorul nuclear din Bulgaria oprește
ad.style.display = ‘block’;
The property position of the style object of ad is set to ‘absolute’.
Se atribuie valoarea ‘-1px’ proprietății top a obiectului ad.
În acest exemplu de cod, proprietatea ad.style.height este setată la ‘1px’.
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3879705″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/ucraina-vrea-pana-la-jumatatea-lui-2027-prototipul-unui-scut-european-impotriva-rachetelor-balistice-rusesti-reuters-3879705″,”fullCatPath”:”/stiri/externe”}
Freyja este numele sistemului european de apărare anti-rachete balistice pe care Ucraina își dorește ca prototipul să fie finalizat în primă jumătate a anului viitor, a declarat un oficial de rang înalt pentru Reuters. Proiectul implică zece state europene și aproximativ 12 producători din industria de apărare, și urmărește să creeze un „scut” capabil să intercepteze rachetele balistice rusești, întrucât Kievul se bazează în prezent pe sistemele americane Patriot.
Davîd Aloian, secretar adjunct la Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei și coordonator al proiectului Freyja, a precizat că
În urmă cu două săptămâni, la Paris, s-au adunat lideri din zece state europene, printre ei președintele ucrainean Volodimir Zelenski, și reprezentanți ai aproximativ 12 companii din sectorul apărării, pentru a marca lansarea oficială a coaliției antibalistice.
„Având în vedere că lucrăm într-un interval atât de scurt, avem un obiectiv ambițios: să avem un MVP – un produs minim viabil – până în prima jumătate a anului viitor”, a declarat Aloian.
„Este vorba despre un prototip care să poată demonstra deja primele rezultate practice”
oficialul a precizat.
În mare măsură, Ucraina se bazează pe sistemele de apărare antiaeriană Patriot provenite din Statele Unite, fiind singurele armament din arsenalul său capabil să distrugă cu în mod fiabil rachetele balistice rusești, care se mișcă la viteze de câteva ori peste cea a sunetului.
Livrările de echipamente Patriot au suferit impact din cauza instabilității politice, a nivelului scăzut al stocurilor și a timpului extins al ciclului de producție.
Rusia a intensificat atacurile cu rachete balistice asupra capitalei Kiev și a orașului-port Odesa, amplasat în sudul țării, în această lună. Forțele ruse au lansat zeci de rachete, iar majoritatea acestora nu au putut fi doborâte de Ucraina din cauza lipsei de interceptoare.
Ucraina se pregătește să furnizeze proiectului Freyja un lansator și o rachetă de interceptare; Zelenski a precizat în această lună că rămâne doar testarea. Liderul ucrainean a manifestat speranța că sistemul va fi operațional în un an.
Kiev așteaptă ca aliații să furnizeze tehnologii, printre care radare moderne și senzori, precum și competență în ghidarea rachetelor și în sistemele electronice de control.
În rândul firmelor din sectorul de apărare care au participat la proiect până în prezent se găsesc Eurosam, fabricatorul sistemului de interceptare SAMP/T, precum și Leonardo, Thales și Saab.
Producătorul ucrainean de rachete și drone Fire Point, care a dezvoltat racheta de croazieră Flamingo, a anunțat că va fi principalul partener industrial al proiectului. Luna trecută, compania a făcut public un acord cu producătorul german de echipamente militare Hensoldt, care va furniza radarele necesare sistemului.
Freyja este proiectul de a crea o soluție mai accesibilă în locul sistemului Patriot, pe care îl utilizează numeroase state europene. Alte platforme de apărare antiaeriană, cum ar fi sistemul franco-italian SAMP/T și cel german IRIS‑T, nu au dovedit încă capacitatea de a neutraliza rachete balistice.
Zelenski a descris coaliția Freyja ca pe un joc Lego, în care numeroase componente oferite de principalii actori din sectorul de apărare se combină pentru a forma un sistem unit.
Aloian a precizat că producătorii au fost însărcinați să creeze un cadru pentru un sistem, în care componentele să poată fi schimbate reciproc.
„Principiul general al acestui sistem este că are o arhitectură deschisă. Dacă Danemarca spune: «Vreau sistemul Freyja cu un radar Weibel fabricat în Danemarca», este în regulă. Dacă Suedia spune că vrea sistemul Saab, nici aceasta nu este o problemă”, a declarat oficialul.
Printre variantele analizate, se evidențiază constituirea unei structuri speciale, posibil sub forma unui fond, care să administreze toate contribuțiile și să asigure finanțarea stabilă a proiectului, a declarat Aloian.
El speră că, în plus, participarea activă a firmelor la inițiativă, împreună cu autoritățile, va ajuta la diminuarea birocrației.
„Coaliția trebuie să fie una practică, nu politică”, a conchis oficialul.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0