Autoritățile din Germania colaborează cu cele românești și iau în calcul solicitarea extrădării lui Vadym Shcherbakov, unul dintre doi cetățeni ucraineni angajați de serviciile secrete rusești pentru a exploda sediul companiei Nova Post din București. Berlinul suspectează că ucraineanul face parte dintr-o rețea de „agenți de unică folosință” pe care rușii o coordonează în statele membre NATO.
În cadrul unei conferințe de presă, pe 21 august 2026, ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a anunțat că poliția din Berlin, cu sprijinul serviciilor de informații ale Germaniei, a descoperit un depozit ce conținea două pistoale și muniția aferentă.
Armele și muniția au fost localizate sub sol, în interiorul unei păduri situate la marginea capitalei germane, în apropiere de lacul Müggelsee.
Citește șiAtacatorul din Cracovia, care a ucis șase persoane, a decetat la spital
Depozitul secret prezintă trăsături similare cu cel localizat în apropiere de localitatea Barciszewo, Polonia. Din acel sit, Vadym Shcherbakov a scoat dispozitivele explozive improvizate, le-a împachetat în două colete, le-a transportat în România și le-a lăsat la sediul Nova Post.
octombrie 2025, Poliția din Berlin a inițiat o investigație penală referitoare la depozitul clandestin, a neutralizat armamentul și muniția, și a transformat zona într-un spațiu monitorizat pentru a detecta eventualii prelevatori.
Operațiunea de infiltrare a rămas fără efect, deoarece Vadym Shcherbakov a fost deja arestat în România începând cu 15 octombrie 2025, alături de complicul său, Bohdan Filipchuk, în urma tentativei de a incendia sediul Nova Post din București.
Bohdan Filipchuk și Vadym Shcherbakov. Fotografia provine dintr-o captură video realizată de Marian Ceausescu pe Facebook.
Pe 21 august 2026, ministrul de interne german a anunțat că dosarul privind depozitul de arme de lângă Berlin a fost preluat de Parchetul General Federal, iar ancheta vizează „activități de spionaj în favoarea unui serviciu secret străin” și „pregătirea unei infracțiuni grave ce pune în pericol securitatea statului”.
Mai jos găsiți declarațiile esențiale ale ministrului Alexander Dobrindt:
„Pot confirma că a fost descoperită o ascunzătoare secretă de arme într-o zonă împădurită de lângă Berlin, unde se aflau două pistoale și muniția aferentă. (…)Deoarece suspectul este reținut în România în legătură cu planificarea unui atac (n.r. – cu bombe-colet), plecăm de la premisa că și aceste arme și muniții descoperite lângă Berlin erau destinate pregătirii unor atacuri. (…)Ascunzătoarea a fost pusă sub supraveghere timp de mai multe luni după descoperire, însă nicio persoană nu s-a mai apropiat de acel loc pentru a ridica armele. (…)Ne aflăm în strânsă legătură și într-un schimb intens de informații cu autoritățile din România, inclusiv în ceea ce privește o posibilă extrădare a bărbatului. (…)Acest caz demonstrează clar că ne aflăm într-o stare de amenințare ridicată”, a declarat ministrul german de interne.Context: Obiective din Germania, ținte ale sabotorilor plătiți de Rusia
În ultimii doi ani și jumătate, autoritățile din Germania au avut de-a face cu o serie de incidente în care au fost implicați agenți recrutați de serviciile secrete ruse:
Filiala companiei ucrainene de curierat Nova Post din Köln a fost vizată de tentative de incendiere similare cu cea de la București.Parcul industrial și chimic din Brunsbüttel (Schleswig-Holstein), un terminal de gaz natural lichefiat (LNG) și o fostă centrală nucleară au fost survolate în repetate rânduri de drone de înaltă performanță.Un incendiu devastator a distrus o hală industrială a companiei de tehnologie și apărare Diehl (producătorul sistemelor antiaeriene IRIS-T livrate Ucrainei). Deși inițial s-a bănuit un accident tehnic, serviciile de informații au interceptat comunicații din care rezulta că incendiul a fost provocat de sabotori plătiți de Rusia, racolați prin canale de Telegram.Un colet incendiar a luat foc într-un centru logistic DHL din Leipzig, la scurt timp înainte de a fi încărcat într-un avion de marfă. Investigația germano-poloneză a arătat că pachetele fuseseră trimise din Țările Baltice prin intermediul unor curieri plătiți să predea coletele fără să cunoască conținutul real.Doi indivizi cu cetățenie germană și rusă au fost arestați în Bavaria pentru că pregăteau atacuri cu bombă și incendieri la obiective militare de infrastructură energetică și industrială. Printre ținte se număra baza militară americană de la Grafenwöhr, unde militarii ucraineni sunt instruiți pe tancurile Abrams.Vadym Shcherbakov – „agent de unică folosință” în slujba rușilor
Alexander Dobrindt a desemnat suspectul care a transportat armamentul la ascuzătoarea din apropiere de Berlin ca un „low‑level agent” (agent de rang inferior – n.r.), în timp ce presa germană îl numește pe Vadym Shcherbakov „agent de unică folosință”.
Tinerii reprezintă agenții de unică folosință, iar serviciile de informații rusești – GRU (spionaj militar extern) și SVR (spionaj civil extern) – îi atrag cu promptitudine prin intermediul canalelor Telegram sau prin metode de șantaj.
În mod obișnuit, aceștia sunt implicați într-o singură misiune periculoasă, cum ar fi transport de arme sau instalarea de bombele, iar după finalizarea acestei operațiuni sau în cazul unei prindere, sunt lăsați în urmă.
Der Spiegel a realizat o cercetare care ilustrează modul în care anchetatorii din Germania au stabilit contact cu ucraineanul condamnat în România pentru fapte de diversiune și cu depozitul de armament situat la periferia Berlinului.
Vadym Shcherbakov, pe care presa din Germania îl denumește „Vadym S.”, a captat atenția autorităților de securitate poloneze în momentul în care acestea au analizat dovezi referitoare la expedierea planificată a unor pachete ce conțineau dispozitive incendiare către Ucraina.
Prin urmărirea telefonului mobil al lui Vadym, autoritățile au descoperit că tânărul ucrainean a plecat din Polonia spre capitala Germaniei cu autobuzul pe 1 octombrie 2025 și s-a îndreptat către o adresă din Berlinul de Est.
Potrivit informațiilor primite de la aceeași adresă, anhetatorii germani consideră că Vadym a preluat în posesie două pachete mici, pentru care avea să urmeze instrucțiuni de a le duce către o zonă împădurită situată la marginea Berlinului, aproape de lacul Müggelsee.
După ce a depozitat pachetele în ascunzătoare conform instrucțiunilor, Vadym ar fi trimis fotografii și coordonate GPS contactelor sale, înainte de a călători înapoi din Berlin spre Polonia câteva ore mai târziu – tot cu un autocar de cursă lungă.
Prin coordonatele obținute de la colegii lor Polonezi, autoritățile de ordine din Germania au identificat ascunzătoarea situată la periferia orașului Berlin și au efectuat o inspecție secretă: aceasta conținea 2 arme de foc de mână, dintre care una era o replică a pistolului Makarov, împreună cu muniția aferentă.
Germanii au lansat o operațiune de monitorizare a depozitului pentru a determina cine va veni să preia armele de foc. În același timp, specialiștii poliției au alterat pistoalele, făcându-le imposibil de utilizat.
În ciuda eforturilor, nimeni nu a venit să preia armamentul, deoarece persoanele cu care Vadym Shcherbakov era în contact aflaseră, probabil, despre arestarea acestuia în România.
În București, la sediul companiei ucrainene Nova Post, s-a desfășurat un atac eșuat.
Pe data de 2 aprilie 2026, Vadym Shcherbakov și Bohdan Filipchuk au fost trimiși în judecată de DIICOT pentru tentativă la acte de diversiune, respectiv complicitate la această infracțiune, pentru care riscă pedepse cu închisoare de la 5 la 10 ani:
„Exista riscul real al distrugerii prin incendiere a respectivului sediu în contextul în care (Shcherbakov Vadym – n.r.) a activat mecanismul de declanșare a dispozitivelor incendiare improvizate funcționale, fapta fiind de natură să pună în pericol securitatea națională.În contextul în care sediul Nova Post se află la parterul unui bloc de locuințe cu 7 etaje, situat într-o zonă centrală și aglomerată a municipiului București, explozia sau incendiul putându-se propaga cu ușurință la clădirile din jur, creându-se astfel un real pericol asupra vieții unui număr foarte mare de persoane, precum și asupra imobilelor și bunurilor situate în zonă.(Scopul lor era – n.r.) să creeze o «diversiune», în sensul că ar fi generat în societate un puternic sentiment general de insecuritate, neliniște, că astfel de acțiuni ar fi posibile oricând, dar şi de neîncredere a populației în capacitatea autorităților publice de a asigura protecția cetățenilor, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la acte de diversiune, faptă prev. de art.32 alin.1 C.pen. rap. la art.403 C.pen”, rețin procurorii în Rechizitoriul nr. 4955/19/P/2025.
Informațiile referitoare la acțiunea care a dus la arestarea celor doi se găsesc în Încheierea de dezînvestire emisă de Curtea de Apel București, pe care Libertatea a consultat-o.
În data de 15 octombrie 2025, aproximativ la 18:30, cei doi au pătruns în complexul de la sediul Nova Post. Acolo, Vadym Shcherbakov a predat două colete, despre care se credea că ar putea conține dispozitive explozive sau incendiare. Ulterior, el a părăsit incinta.
Nova Post își are sediul. Fotografia a fost obținută de la Google Maps.
Cei doi au fost interceptați la scurt timp după depunerea coletelor, iar armamentul a fost dezamorsat. Experții de la SRI au confirmat că dispozitivele conțineau termit și nitrat de bariu, două materiale inflamabile.
„Datele obținute confirmă afilierea celor doi cetățeni ucraineni la o rețea extinsă de sabotori vizând țări europene, controlată de serviciile secrete ruse. Acțiunile acestora se încadrează în același tipar operațional care vizează infrastructura extinsă a companiei Nova Post – cea mai mare companie privată de curierat ucraineană”
se prezintă în comunicatul SRI. Ucraineanul arestat cu pachetul exploziv îl acuză pe „unchiul” său.
În data de 30 decembrie 2025, Vadym Shcherbakov a afirmat că, în toamna anului 2025, unchiul său, Shcherbakov Sr., i-a solicitat să se îndrepte către un oraș aflat la aproximativ două ore și jumătate de locul în care trăia în Polonia, cu scopul de a scoate la iveală câteva căști audio ce conțineau un dispozitiv GPS.
„Pentru efectuarea acestei activități, inculpatul (Shcherbakov Vadym – n.r.) a primit de la unchiul său indicații precise cu privire la locația în care se aflau bunurile pe care inculpatul trebuia să le dezgroape. Inculpatul (Shcherbakov Vadym – n.r.) a acceptat propunerea unchiului său și s-a deplasat în localitatea respectivă, împreună cu colegul său de apartament, pe nume Horbenko (…), utilizând autoturismul acestuia din urmă.De la locația indicată de unchiul său, inculpatul (Shcherbakov Vadym – n.r.) a dezgropat, cu ajutorul unei lopeți, două perechi de căști audio ambalate în pungi închise, precum și 6 tuburi de soluție împotriva coroziunii, inscripționate VW, care arătau ca niște tuburi de pastă de dinți. Aceste bunuri au fost transportate de inculpat în apartamentul în care locuia împreună cu martorul Horbenko (…). Ulterior, (unchiul – n.r.) i-a solicitat inculpatului (Shcherbakov Vadym – n.r.) să achiziționeze două cutii în care să ambaleze bunurile dezgropate, împreună cu alte piese auto, respectiv filtre de aer și filtre de ulei, precum și două dispozitive GPS și cartele SIM pe care le-a introdus în dispozitivele GPS.Astfel, inculpatul (Shcherbakov Vadym – n.r.) a aranjat în fiecare din cele două colete, la indicațiile unchiului său, următoarele bunuri: un aparat GPS, trei tuburi de cremă anticorozivă, două filtre de aer, un filtru de ulei și o pereche de căști. Ulterior, tot la solicitarea unchiului său, inculpatul (Shcherbakov Vadym – n.r.) a acceptat să se deplaseze în România, pentru a expedia cele două colete descrise mai sus, către Ucraina, prin intermediul companiei Nova Post.În acest sens, inculpatul (Shcherbakov Vadym – n.r.) l-a contactat pe inculpatul (Filipchuk Bohdan – n.r.) și i-a propus să-l transporte cu autoturismul acestuia în România, urmând ca (acesta din urmă – n.r.) să primească pentru acest serviciu suma de 500 de dolari. Inculpații (…) s-au deplasat cu autoturismul inculpatului (Filipchuk Bohdan – n.r.) din Polonia în România, inculpatul (Shcherbakov Vadym -n.r.) relatându-i (lui Bohndan – n.r.), pe parcursul deplasării, despre scopul acestei călătorii, respectiv despre faptul că urmează să expedieze din România, prin compania Nova Post, cele două colete pe care le transportau.În ziua următoare sosirii în municipiul București, la indicațiile stricte ale unchiului său, inculpatul (Shcherbakov Vadym – n.r.) a activat comutatoarele electronice din interiorul căștilor audio aflate în cele două colete, activitate observată și de inculpatul (Filipchuk Bohdan – n.r.), deoarece această manoperă s-a realizat în autoturismul în care se afla și acesta, iar după activare a introdus căștile în cele două colete, pe care le-a predat la sediul Nova Post din municipiul București, în vederea expedierii către Ucraina”, se arată în actele dosarului.
Pe 18 mai 2026, un magistrat de la Curtea de Apel București a confirmat legalitatea dosarului întocmit de DIICOT împotriva celor doi și a dispus inițierea procesului pe fond pentru tentative de acte de diversiune.
În cadrul dosarului Vadym Shcherbakov și Bohdan Filipchuk, primul termen pe fond este programat pentru 1 septembrie 2026, la Curtea de Apel București.
COMENTARII / 0