O atmosferă de liniște apăsătoare a fost brusc zdruncinată de zgomotul inconfundabil al unei drone rusești care survola la mică înălțime o clădire avariată, aflată la periferia unui oraș devastat. Un soldat ucrainean a avertizat cu glas tare:
„Ascundeți-vă!”
, făcând un gest către un grup de arbori, în timp ce camarazii săi de arme descărcau focul cu arme automate. Deși pericolul a fost oprit, rămânea nesigur dacă drona fusese efectiv distrusă sau dacă își continuase traiectoria. La o perioadă scurtă de timp, o rachetă lansată de Rusia a făcut explozie pe o arteră din vecinătate, provocând ridicarea unui nor de fum de culoare închisă. Locuitorii, care s-au obișnuit cu cruzimea războiului, au reacționat cu o indiferență resemnată, după cum relatează The Times.
Citește șiTeroare la Kiev, în timp ce Rusia își intensifică atacurile: „Vor să arate că, dacă nu ai capitala, nu ai țara”
În regiunea Donețk, estul Ucrainei, unde conflictul a izbucnit, se află orașul devastat Drujkivka, la o distanță de circa 16 kilometri de forțele rusești în avans. Acest centru industrial, care înainte de invazia rusă din 2022 avea o populație de aproximativ 60.000 de locuitori, suportă o campanie de bombardamente sistematică și nemiloasă.
Chiar și o pace proastă e mai bună decât orice fel de război
sunt cuvintele locuitorilor, în timp ce orașul este șters treptat de pe fața pământului, fără ca aproape nicio clădire să fi rămas intactă.
În prezent, 6.000 de persoane mai locuiesc aici. O mulțime dintre acestea sunt persoane în vârstă ori defavorizate, cărora viața li s-a transformat într-o luptă crâncenă pentru supraviețuire, lipsite fiind de luxuriile de bază precum electricitatea și apa curentă.
„Dacă soarta îmi rezervă să mor aici, atunci așa să fie”
, a declarat Artur, un bărbat în vârstă de 59 de ani.
Unul dintre cunoscuții săi a avut o experiență traumatizantă:
„a ieșit ieri să-și cumpere țigări și o dronă i-a sfâșiat piciorul de la genunchi”
.
Ivan, funcționar poștal, relatează că imobilul său a fost făcut scrum într-un incendiu devastator în luna februarie, generat de un bombardament efectuat de forțele rusești.
„În fapt, nimic nu mai există pe o distanță de șaptezeci de metri. Am suferit un traumatism cranian în urma deflagrației, însă am reușit să trec cu bine peste asta, mulțumesc lui Dumnezeu”
, a declarat el.
În acest moment, Ivan locuiește la domiciliul unui amic care și-a părăsit locuința din Drujkivka.
În apropiere, oficiul stării civile al localității se află în stare de devastare după un bombardament efectuat de ruși recent. O cafenea populară a fost și ea avariată în urma aceluiași atac care, conform spuselor locuitorilor, a avut loc în urmă cu circa două luni.
„Bucură-te de viață cu o cafea”
, scria pe o pancartă aflată la intrarea acoperită de dărâmături.
Escaladarea conflictului devine din ce în ce mai evidentă, potrivit Anastasia Khaletska, șefa departamentului de comunicare al Brigăzii a 4-a Mecanizate Grele Separate a Ucrainei.
„Inamicul și-a intensificat atacurile. Folosește artilerie, drone, bombe aeriene ghidate (KAB) și, mai rar, rachete balistice împotriva orașului Drujkivka”
,
a afirmat ea, în urma unui interviu acordat The Times, în care militarii ucraineni i-au oferit o escortă militară la intrarea și ieșirea din oraș.
În urmă cu trei luni, situația a devenit alarmantă pentru locuitorii din Drujkivka, Khaletska a relatat că oamenii au fost, practic, abandonați aici să se descurce singuri.
În timp ce inspectau cerul pentru a depista noi drone, Khaletska a adăugat că, deși ajutor umanitar este disponibil, acesta nu ajunge întotdeauna la destinație.
„Desigur, există ajutor umanitar, dar nu este întotdeauna posibil să fie livrat, iar aici nu există utilități, nici comunicații și nici securitate”
a declarat ea, evidențiind dificultățile cu care se confruntă locuitorii.
O mulțime de locuitori au afirmat că nu posedă resursele financiare necesare pentru a-și părăsi locuințele și s-au resemnat să continue să trăiască în mijlocul bombardamentelor.
5.000 de grivne reprezintă pensia lunară a Ninei, o femeie în vârstă de 73 de ani, care a menționat:
„Aș pleca dacă aș avea bani, dar pensia mea e de doar 5.000 de grivne [85 de lire sterline] pe lună”
,
după ce a primit un pachet de ajutor umanitar.
Întrebarea „Din ce m-aș întreține dacă aș pleca?” reflectă îngrijorarea sa.
Conform Consiliului Norvegian pentru Refugiați, persoanele care s-au mutat în interiorul Ucrainei, numărând 3,7 milioane, suportă cheltuieli lunare medii de 6.000 de grivne pentru chirie.
În regiunea Donbas, Drujkivka este unul dintre orașele aflate sub control ucrainean, la fel ca altele din zonă, unde străzile sunt protejate cu plase anti-drone. Acestea din urmă sunt asemănătoare unor imense pânze de păianjen și au rolul de a asigura protecție împotriva dronelor rusești FPV, dotate cu camere video care, cu regularitate, au drept țintă vehicule, inclusiv cele care participă la evacuarea civililor.
Chiar și o pace proastă e mai bună decât orice fel de război
este o părere împărtășită de localnici. Pe ruta de acces către oraș, o serie de automobile carbonizate sunt o tristă realitate.
nu e corect. aici e un caz special:
În același mod ca și alte localități din regiunile Donețk și Luhansk, cunoscute sub numele colectiv de Donbas, aflate sub jurisdicția Ucrainei, Drujkivka are străzi echipate cu plase de protecție împotriva dronelor. Aceste plase, asemănătoare unor pânze uriașe de păianjen, au scopul de a contracara dronelor rusești FPV, echipate cu camere video, care atacă frecvent vehiculele, inclusiv cele folosite pentru evacuarea populației civile. La intrarea în oraș, mai multe vehicule distruse sunt o imagine des întâlnită.
În prezent, patru copii rămân în oraș, ale căror familii au optat pentru a nu se evacua și îi țin ascunși în spațiile subterane, după cum a informat Vadim Filashkin, guvernatorul regiunii Donețk. Organizația Națiunilor Unite a evaluat că aproximativ un copil ucrainean la fiecare trei a fost nevoit să fugă din locuința sa din pricina invaziei rusești.
Preocuparea unei tinere a determinat-o să caute sprijinul soldaților în piața centrală, rugându-i să o sprijine în drumul său spre mama sa, aflată în Kosteantînivka, un oraș asediat la o distanță de aproximativ zece kilometri spre sud.
Tânăra a povestit că a fugit în luna noiembrie, însă acum își dorea să se întoarcă pentru a-și ajuta mama să părăsească acel loc.
Chiar și o pace proastă e mai bună decât orice fel de război
nu a fost însă citat textual, însă Generalul Oleksandr Sirskîi, comandantul armatei ucrainene, a informat recent că forțele rusești se deplasează în direcția periferiei orașului Kosteantînivka.
În mijlocul unei situații disperate, un militar din Ucraina a încercat să o descurajeze pe o femeie de la întoarcerea într-un oraș aflat în pericol.
„Poți să-ți suni mama? Dacă da, spune-i să iasă din oraș pe jos. Nu există altă cale”
, i-a transmis el.
Femeia a înțeles mesajul și a dat din cap în tăcere.
În regiunea Donbasului, Drujkivka a devenit un exemplu trist al unui scenariu care s-a desfășurat în ultimii ani. O campanie de distrugere a lăsat orașul în ruină, după ce Moscova a inițiat o serie de atacuri masive cu bombă, determinând majoritatea locuitorilor să părăsească localitatea. Ulterior, forțele de ocupație ale Moscovei au intrat în oraș, ridicând steagul rus deasupra ruinelor devastate.
Ucraina a fost supusă unei propuneri comune de către Statele Unite și Rusia, concepută în Florida în cursul anului trecut, care stipula că regiunea Donbas ar trebui să fie cedată în întregime Moscovei drept condiție pentru pace.
Joi, Iuri Ușakov, un oficial de rang înalt al Kremlinului și negociatorul principal al părții ruse, a exprimat opinia că orice viitoare discuții mediate de SUA cu privire la conflictul cu Kievul ar constitui „o pierdere de timp”, atâta timp cât Ucraina nu este dispusă să accepte cedarea regiunii cu resurse minerale către Moscova.
Kievul a refuzat să dea curs solicitării, rămânând inflexibil în poziția sa.
Consecințele unei eventuale cedări au fost subliniate de către președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a avertizat că abandonarea unor localități strategice din regiunea Donețk, cum ar fi Kramatorsk și Sloviansk, aflate sub o apărare puternică, ar expune restul teritoriului ucrainean la riscul de a fi capturat de forțele rusești, ceea ce i-ar oferi președintelui Vladimir Putin un imbold pentru a înainta noi revendicări teritoriale.
În apropierea unor clădiri devastate, un mesaj pe un graffiti striga „Domnule Trump, salvați Donbasul de Putin”. În ciuda acestui apel disperat, odată cu intrarea războiului în cel de-al cincilea an, perspectivele de pace par să se fi estompat pentru președintele american, care și-a reorientat focusul în ultimele luni către disputa cu Iranul.
„Domnule Trump, salvați Donbasul de Putin”
Kiev se confruntă cu o nemulțumire în creștere față de Washington. O deplasare la Kiev a lui Steve Witkoff și Jared Kushner, reprezentanții lui Trump, care a fost menționată anterior, nu a avut loc până în acest moment. În ciuda faptului că ambii emisari americani au avut întâlniri cu Putin în Rusia, niciunul nu a efectuat o vizită la Kiev de la revenirea lui Trump la Casa Albă.
Zelenski a exprimat luna trecută nemulțumirea sa față de decizia anumitor lideri de a nu se deplasa la Kiev, considerând acest gest drept o lipsă de considerație.
Președintele ucrainean a adresat critici și lui JD Vance, vicepreședintele SUA, după declarațiile acestuia privind decizia administrației Trump de a sista sprijinul financiar pentru eforturile de război ale Ucrainei, pe care le-a descris ca fiind unul dintre momentele de care este cel mai mândru de la începutul mandatului său.
În replică, Zelenski a afirmat săptămâna trecută:
„Dacă JD Vance este mândru că nu ne ajută, înseamnă că îi ajută pe ruși”
.
Rustem Umerov, negociatorul-șef al Ucrainei, a ajuns joi la Miami cu scopul de a purta convorbiri cu înalți oficiali ai administrației americane.
Hotărârea de a nu ceda a fost exprimată de Dmitro, un militar din Ucraina, originar din Drujkivka, care a afirmat fără echivoc: „Nu am de gând să cedez niciun centimetru de pământ ucrainean”.
Un locuitor care a ales să rămână în oraș a declarat că motivul pentru care a luat această decizie a fost acela de a îngriji părinții săi în vârstă.
Acesta a adăugat:
„Atât de mulți oameni au murit apărând Donbasul”
,
subliniind astfel sacrificiile făcute pentru regiune.
Resemnarea a cuprins o parte dintre locuitori, care au afirmat că nu mai sunt interesați de cine deține controlul asupra Drujkivka.
„Chiar și o pace proastă e mai bună decât orice fel de război”
, a declarat Ivan.
În momentul în care a făcut aceste declarații, o explozie provocată de o rachetă ucraineană a avut loc în piața centrală a orașului.
La întrebarea dacă ar fi dispus să accepte o ocupație rusă pentru a obține pacea, Ivan a răspuns printr-un gest de resemnare, ridicând din umeri.
„Nu vreau să aleg nicio tabără”
, a concluzionat el.
Într-unul dintre ultimele magazine încă operaționale din localitate, Tetiana a exprimat refuzul de a abandona orașul, invocând o viață petrecută în întregime în Drujkivka. Ea a menționat că, având în vedere că o rachetă rusă poate fi fatală oriunde în Ucraina, decizia de a rămâne a fost una firească.
„Știm cu toții că poți fi ucis de o rachetă rusă oriunde în Ucraina”
O femeie ale cărei trăsături faciale reflectă o profundă desperare a vorbit despre situația din regiunea sa.
„Dacă renunțăm la Donbas, știm cu toții că nu va ieși nimic bun din asta”
,
a afirmat ea.
În continuare, a adăugat:
„Dar eu vreau doar să fie pace și să putem dormi din nou liniștiți. Acesta era odată un oraș atât de minunat. Dar uită-te la el acum”
.
Scene de groază au avut loc în momentul în care The Times a părăsit localitatea, unde o dronă a survolat la o distanță periculoasă vehiculul jurnaliștilor, determinând trupele ucrainene să intre în acțiune și să deschidă focul. În urma manevrei bruște a șoferului militar, care a frânat puternic,
„Mișcă-te!”
i-a ordonat un soldat, moment în care șoferul a accelerat rapid, părăsind Drujkivka și străbătând în viteză străzi devastate de conflict, în căutarea unui refugiu sigur.
Reacția Kremlinului la propunerea de a iniția negocieri cu Uniunea Europeană privind conflictul din Ucraina a fost una de reafirmare a poziției sale, și anume că a exprimat deja această idee în multiple ocazii.
UE și Kremlinul au avut opinii divergente pe această temă.
„A afirmat acest lucru în repetate rânduri”
Rusia este pe punctul de a supune unei noi evaluări racheta Sarmat, iar lansarea acesteia este posibil să se desfășoare chiar în preajma sau pe parcursul zilei de 9 mai.
COMENTARII / 0