La reuniunea desfășurată la Bruxelles, liderii europeni au făcut apel la restabilirea circulației libere în Strâmtoarea Ormuz și la o încetare a focului în ceea ce privește atacurile împotriva sistemelor de alimentare cu apă și energie din regiunea Orientului Mijlociu, informează agenția de presă AP.
La data de 19 martie, joi, Consiliul European, alcătuit din liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, a făcut publică o declarație comună. În acest document, se solicită maximă reținere și dezescaladarea conflictului din partea tuturor părților implicate în conflict, precum și stabilizarea fluxurilor de energie.
În urma evenimentelor recente, Consiliul European a exprimat regretul profund pentru viețile pierdute și urmărește cu atenție repercusiunile majore ale conflictului, în special efectele asupra stabilității economice.
Citește șiCompanie rusă de supraveghere tehnologică, inflitrată în instituții de aplicare a legii din Europa, inclusiv România (Politico)
”Consiliul European deplânge pierderea de vieți omenești și monitorizează îndeaproape impactul de anvergură al ostilităților, inclusiv asupra stabilității economice”
a fost mesajul transmis prin declarație.
În plus, șefii de stat au adresat o solicitare către Iran pentru a opri acțiunile ostile împotriva statelor învecinate din regiunea Golfului Persic. De asemenea, au subliniat importanța colaborării internaționale pentru a evita o posibilă criză umanitară de mari proporții în Orientul Mijlociu.
Unele țări membre ale UE examinează posibilitatea de a garanta securitatea rutelor maritime în Strâmtoarea Ormuz
, au declarat liderii europeni, reafirmând angajamentul pentru libertatea de navigație în această zonă strategică.
La summit, liderii europeni au optat pentru o abordare prudentă în ceea ce privește asigurarea securității în Strâmtoarea Ormuz, o rută vitală pentru transportul petrolului, gaze și îngrășămintelor la nivel global. În ciuda presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump pentru a desfășura trupe militare în regiune, accentul a fost pus pe Orientul Mijlociu ca urmare a creșterii prețurilor la energie și a temerilor legate de o posibilă criză a refugiaților în Europa.
În ajunul summitului, Bart De Wever, premierul Belgiei, și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la criza energetică. Prețurile la energie erau deja excesive înainte de izbucnirea conflictului, însă acesta din urmă a generat o nouă și puternică creștere, după cum a afirmat el.
El a avertizat că probleme majore vor apărea în cazul în care situația devine o realitate permanentă.
”Dacă acest lucru devine structural, vom avea mari probleme”
a declarat el.
În cadrul discuțiilor, finanțarea alternativă a Ucrainei a fost, de asemenea, pe ordinea de zi, după ce eforturile de a convinge Ungaria să renunțe la opoziția față de acordarea unui împrumut masiv acestei țări grav afectate de război și criză financiară Ucraina au eșuat.
Conducătorii europeni nu manifestă dorință de a participa la conflict în regiunea Strâmtorii Ormuz, potrivit declarațiilor recente. În ciuda tensiunilor crescute, oficialii europeni subliniază necesitatea unei abordări prudente.
Nu avem niciun interes să ne implicăm într-un nou conflict
, au declarat reprezentanții UE. În schimb, Uniunea Europeană solicită încetarea imediată a atacurilor și restabilirea stabilității în regiune pentru a asigura securitatea energetică.
Guvernul iranian a fost supus unor critici vehemente din partea liderilor europeni, însă niciunul nu a acordat sprijin prompt Statelor Unite. Intervenția într-un conflict este ferm respinsă de către Marea Britanie. Înainte de a lua orice măsură, Franța consideră că ostilitățile ar trebui să înceteze.
În cadrul unei declarații recente, Christian Stocker, cancelarul austriac, a afirmat că Europa nu va fi constrânsă să participe la operațiunile militare desfășurate de Statele Unite și Israel în regiunea Orientului Mijlociu.
Înainte de reuniunea Consiliului European, liderii celor 27 de state membre UE au primit asigurări că șantajul nu va influența deciziile luate de Austria și Europa.
”Intervenția în Strâmtoarea Ormuz nu este oricum o opțiune pentru Austria”
, a declarat el, adăugând că
”Europa și Austria, de asemenea, nu se vor lăsa șantajate”
.
Potrivit Kajei Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene, rezultă că liderii nu au niciun interes în ceea ce privește consolidarea unei prezențe navale europene în Marea Roșie, cu scopul de a sprijini protecția Strâmtorii Ormuz sau de a participa în vreun fel la conflict.
Joi, un grup de patru economii de top ale Uniunii Europene a declarat că este pregătit să participe la inițiativele necesare pentru a garanta navigația securizată a navelor prin Strâmtoarea Ormuz. Acest anunț vine în urma preocupărilor legate de stabilitatea în regiune.
În urma unui demers comun, Franța, Germania, Italia și Țările de Jos, împreună cu Regatul Unit și Japonia, au lansat o declarație de susținere față de eforturile de securitate pentru o rută petrolieră strategică. Aceste țări au subliniat necesitatea ca Iranul să oprime de urgență acțiunile ostile, inclusiv atacurile cu drone și rachete, care ar putea destabiliza această importantă cale de transport.
La finalul conflictului se concentrază atenția.
Potrivit cancelarului Friedrich Merz, pentru ca țara sa să poată participa la chestiuni cum ar fi asigurarea libertății de navigație pe rutele maritime, conflictul trebuie să se încheie mai întâi.
În legătură cu o posibilă implicare militară germană în asigurarea securității căilor maritime din Strâmtoarea Ormuz, el a declarat:
”Putem și ne vom angaja doar atunci când armele vor tăcea”
. Acest lucru înseamnă că sprijinul militar german va fi condiționat de oprirea conflictului. El a adăugat că, odată ce ostilitățile vor înceta, Germania va putea contribui semnificativ la eforturile de a menține rutele maritime deschise și libere. În prezent, însă,
”nu o facem în timpul operațiunilor de luptă în curs”
, a subliniat el.
Se afirmă că o astfel de abordare ar impune o serie de cerințe suplimentare, inclusiv un mandat la nivel internațional, pentru a fi luată în considerare.
În ciuda faptului că Uniunea Europeană nu este implicată direct în conflict, presiunile politice exercitate de Rob Jetten, prim-ministrul Olandei, au o rezonanță deosebită.
Înțelegem de ce Statele Unite și Israel au decis să lanseze această campanie împotriva guvernului iranian, pe care îl consideră brutal
, a afirmat el. În acest context, UE a fost îndemnată să consolideze sancțiunile împotriva Iranului și să acorde un sprijin mai puternic grupurilor de opoziție din Iran.
În timp ce unii au lăudat acțiunea, alți actori au condamnat-o vehement, considerând-o destabilizatoare și împotriva legii.
Prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez a exprimat o poziție fermă împotriva conflictului, declarând:
”Suntem împotriva acestui război pentru că este ilegal”
. El a subliniat că acest război are consecințe devastatoare pentru civili, în special pentru refugiați, și a adăugat că efectele economice negative se resimt la nivel global, afectând în mod deosebit țările din sudul globului, care suportă deja o povară economică semnificativă.
La o declarație recentă, Evika Silina, prim-ministrul Letoniei, a informat că Trump a făcut o remarcă privind sprijinul NATO pentru asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, fără însă a înainta o solicitare oficială în acest sens. Această declarație a fost făcută în contextul în care Letonia este una dintre cele 23 de țări membre ale UE care sunt, de asemenea, membre NATO, un total de 27 de țări fiind membre ale UE.
În legătură cu evaluarea cererilor oficiale, aceasta a menționat: în momentul în care acestea vor fi înaintate, evaluarea lor este imperativă.
”Când vor exista cereri oficiale, cred că trebuie să le evaluăm întotdeauna”
În ciuda eforturilor de coordonare, UE se confruntă cu provocarea reprezentată de diversitatea piețelor sale energetice, pentru care nu se poate aplica o soluție singulară. Acest fapt rezultă din complexitatea și eterogenitatea sistemelor energetice ale statelor membre.
Potrivit Comisiei Europene, liderii au fost informați despre existența unor instrumente financiare diverse pe care statele membre UE le-ar putea folosi pentru diminuarea costurilor energetice, subiect care urmează să fie dezbătut. Este puțin probabil ca o singură strategie să poată amortiza impactul economic al războiului asupra multiplelor piețe din bloc, de la România la Irlanda.
În urma experienței dobândite prin abandonarea treptată a resurselor energetice rusești după invazia Ucrainei din 2022, liderii Uniunii Europene își propun să accelereze eforturile pentru consolidarea independenței energetice a blocului, mizând pe creșterea cheltuielilor militare pentru asigurarea autosuficienței.
În contextul în care anumite capitale europene au pledat pentru o relaxare sau chiar o abandonare a obiectivelor climatice pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie determinată de conflict, alte state membre au argumentat că planul energetic pe termen lung al UE ar trebui să se axeze pe producția internă de energie durabilă, care să nu mai depindă de piețele volatile ale combustibililor fosili.
Într-o scrisoare adresată lui Costa și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, liderii țărilor europene – Italia, Austria, Croația, Grecia, România, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovacia – au exprimat îngrijorarea că implementarea Sistemului UE de comercializare a emisiilor se desfășoară într-un ritm prea rapid și cu o ambiție excesivă. Acest demers, potrivit lor, ar putea destabiliza și mai mult echilibrele economice fragile existente, după cum relatează Associated Press pe baza unei scrisori consultate.
COMENTARII / 0