
În urma reuniunii de la Bruxelles, liderii Uniunii Europene au emis o declarație comună în care solicită redeschiderea Strâmtorii Ormuz și un moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurii de alimentare cu apă și energie din Orientul Mijlociu.
Toți șefii celor 27 de state membre ale UE au cerut stabilizarea livrărilor de energie și „dezescaladarea conflictului și maximă reținere” din partea părților beligerante. În declarație, Consiliul European deplânge pierderea de vieți omenești și monitorizează îndeaproape impactul de anvergură al ostilităților.
Liderii europeni au cerut, de asemenea, Iranului să înceteze atacurile asupra vecinilor din Golful Persic și au solicitat cooperarea internațională pentru a preveni orice criză de refugiați la scară largă în Orientul Mijlociu. Ei au afirmat că unele țări din UE explorează modalități „de a asigura libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz”.
Înaintea summitului, premierul belgian Bart De Wever a declarat că este „foarte îngrijorat de criza energetică” și a avertizat că „dacă acest lucru devine structural, vom avea mari probleme”. Liderii au discutat, de asemenea, despre finanțarea alternativă a Ucrainei, după ce nu au reușit să convingă Ungaria să înceteze să se opună unui împrumut masiv pentru această țară.
Cancelarul austriac Christian Stocker a declarat că Europa „nu se va lăsa șantajată” să se alăture campaniei militare a Statelor Unite și a Israelului în Orientul Mijlociu. El a adăugat că „intervenția în Strâmtoarea Ormuz nu este oricum o opțiune pentru Austria”.
Şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat că liderii nu manifestă „niciun interes” pentru extinderea unei forțe navale europene în Marea Roșie pentru a contribui la securizarea Strâmtorii Ormuz. Patru dintre cele mai mari economii ale UE și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la „eforturile adecvate” pentru a asigura trecerea în siguranță a navelor prin Strâmtoarea Ormuz.
Franța, Germania, Italia și Ţările de Jos, alături de Regatul Unit și Japonia, au emis o declarație comună în care cer Iranului să înceteze imediat atacurile cu drone și rachete. Cancelarul Friedrich Merz a declarat că războiul trebuie să ia sfârșit înainte ca țara sa să poată contribui la aspecte precum menținerea liberă a rutelor maritime.
Prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez a declarat că „suntem împotriva acestui război pentru că este ilegal” și a avertizat că acesta provoacă multe daune civililor și consecințe economice. El a solicitat UE să intensifice atât sancțiunile împotriva Iranului, cât și sprijinul acordat grupurilor de opoziție iraniene.
Comisia Europeană a comunicat liderilor că dispune de o combinație de instrumente financiare pe care statele membre le-ar putea utiliza pentru a reduce prețurile la energie. Liderii UE speră că experiența lor de renunțare la energia rusă în urma invaziei Ucrainei din 2022 și de creștere a cheltuielilor militare ale blocului în vederea autosuficienței le va permite să facă același lucru pentru independența energetică.
COMENTARII / 0