Decizia Bienalei de a primi Rusia, după o perioadă de doi ani de la începerea conflictului la scară largă din 2022, a stârnit controverse, organizația susținând că promovează un mediu de discuție unde creația artistică este distinctă de considerentele politice, potrivit Politico. Cu toate acestea, reprezentanții Uniunii Europene au exprimat opinii divergente.
Decizia Uniunii Europene de a sista sprijinul financiar pentru Bienala de la Veneția a fost anunțată de Kaja Kallas, responsabilă cu politica externă a UE, marți. Această măsură vine ca urmare a alegerii făcute de organizatorii expoziției de artă de a reintroduce participarea artiștilor din Rusia la ediția din 2026, mutare care a stârnit controverse.
Reîntoarcerea Rusiei este imorală
Citește șiVideo Diferențe majore între școala japoneză și cea din România: Elevii nu sunt scoși la tablă, nu dau teze. Tot ei fac curățenie
a afirmat Kaja Kallas.
În urma unei întâlniri între miniștrii de externe ai Uniunii Europene, Kallas a declarat că nu este corect ca Rusia să aibă oportunitatea de a-și prezenta propria cultură în cadrul Bienalei de la Veneția, având în vedere că, în același timp, bombardează muzee și distrugere biserici, precum și încercările de a eradica patrimoniul cultural ucrainean.
Uniunea Europeană are în plan să reducă sprijinul financiar acordat Bienalei de la Veneția, după ce Rusia a fost reacceptată anul acesta, fapt considerat de mulți drept imoral.
În cadrul unei conferințe de presă, unde accentul a fost pus în mare parte pe Ucraina, Kallas a făcut o declarație în treacăt, referitoare la sprijinul militar și financiar pentru Kiev, la noi sancțiuni și la eforturile de a combate dezinformarea provenită din Rusia.
La Bienala de la Veneția, unul dintre cele mai prestigioase evenimente artistice la nivel global, va participa pentru prima dată din 2022 Rusia, după declanșarea operațiunii militare ample în Ucraina, fapt care a generat valul de opinii critice la nivel european.
Decizia de a include Rusia a stârnit critici, printre care și Giorgia Meloni, șefa guvernului. În ciuda acestui fapt, organizatorii Bienalei au afirmat că evenimentul reprezintă un cadru unde dialogul este posibil, iar arta este distinctă de considerentele politice.
Decizia a fost supusă unor critici și din partea Kievului.
La data de 9 mai, deschiderea Bienalei va fi boicotată de către ministra Culturii din Letonia, Agnese Lāce, ca urmare a participării Moscovei. Această decizie a fost luată după ce 25 de țări europene au adoptat o poziție comună prin care solicitau excluderea Rusiei, potrivit declarațiilor ministrei.
Ministerul Culturii din Letonia a emis o declarație prin care critică decizia de a permite Rusiei să participe, avertizând că acest lucru ar putea oferi o „platformă de legitimitate” pentru un stat care a fost sancționat și care are o agresiune clară.
»Reîntoarcerea Rusiei este imorală«
, se arată în declarație. Potrivit ministerului, există suspiciuni că persoanele implicate în pavilionul rus au conexiuni cu aparatul de stat rus și promovează discursul pro-Kremlin.
Un număr de 37 de parlamentari europeni au trimis o scrisoare comună către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și către Kallas, prin care solicită încetarea sprijinului financiar acordat de UE. Aceștia cer suspendarea fondurilor alocate, care se ridică la aproximativ 2 milioane de euro pentru o perioadă de trei ani, precum și analizarea posibilității de a impune sancțiuni restrictive împotriva celor care au conexiuni cu pavilionul rus.
COMENTARII / 0