În contextul conflictului din Ucraina și al tensiunilor din regiunea Orientului Mijlociu, liderii statelor membre au discutat posibile soluții pentru reducerea costurilor, acordarea de sprijin sectorului industrial și au solicitat accelerarea implementării strategiilor de securitate. Preocupările legate de energie și apărare au fost pe ordinea de zi a discuțiilor, potrivit surselor oficiale.
În paralel, eforturile de a debloca un pachet de ajutor financiar în valoare de 90 de miliarde de euro destinate Ucrainei au rămas fără succes, din cauza opoziției încă existente a premierului ungar, Viktor Orban.
În contextul creșterii costurilor energetice, Comisia Europeană face un apel către statele membre pentru o abordare mai flexibilă a reglementărilor actuale, cu scopul de a diminua poverile fiscale și de a oferi sprijin companiilor și gospodăriilor afectate.
Citește șiAcademia de Științe din Kiev, lovită de drone rusești. Supraviețuitorii au sărit pe geamurile clădirii în flăcări
În același timp, Bruxelles-ul elaborează o propunere legislativă menită să diminueze costurile de rețea pentru sectoarele industriale vulnerabile.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Comisia Europeană a înaintat o propunere însoțită de o alocare financiară de 30 de miliarde de euro pentru a fi investită la nivelul întregii Europei în infrastructura de rețea, cu scopul de a optimiza și interconecta sistemele energetice ale statelor membre, în vederea consolidării unei piațe europene a energiei mai integrate.
În același timp, un grup de zece țări, printre care și România, solicită o abordare mai flexibilă a reglementărilor de protecție a mediului pentru sectorul industrial, argumentând că noile standarde impun o povară financiară excesivă asupra companiilor, care se confruntă deja cu costuri energetice majorate.
Un grup de zece lideri a exprimat îngrijorarea că noile reglementări impun presiuni considerabile asupra industriilor strategice, tocmai atunci când prețurile la energie au înregistrat creșteri semnificative și costurile asociate tranziției au devenit mai mari. În scrisoarea lor, acești lideri subliniază că, deși combaterea schimbărilor climatice este o prioritate, nu este realist să se impună fabricilor să suporte costuri din ce în ce mai mari într-un ritm accelerat, mai ales în condițiile în care energia este deja foarte costisitoare. Prin urmare, ei solicită menținerea sprijinului acordat în prezent marilor industrii pentru o perioadă mai lungă, cu o reducere treptată a acestui sprijin, astfel încât companiile să aibă suficient timp pentru adaptare. De asemenea, liderii respectivi cer Comisiei Europene să ia o decizie până la sfârșitul lunii mai.
Nicușor Dan a exprimat următoarele opinii:
”Disponibilitatea ca zonele industriale care să fie exceptate de la necesitatea de a cumpăra certificate de emisii să fie lărgite. Fie ca comisia să emită un număr de certificate şi astfel componenta de emisii de CO2 din preţul de energie să scadă. Fie că ţintele de emisii de CO2 să fie prelungite”
.
Propunerile vizează modificarea regulilor privind certificatele de emisii și reexaminarea obiectivelor de reducere a emisiilor.
La Bruxelles, sprijinul pentru sectorul nuclear a revenit pe ordinea de zi. 90 de miliarde de euro de ajutor pentru Ucraina rămân însă blocați, datorită opoziției premierului ungar Viktor Orban, care a menținut veto-ul său. În ciuda acestui impas, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, afirmă că fondurile vor fi direcționate către Kiev, după cum urmează:
„într-un fel sau altul”
– fără a oferi detalii suplimentare în acest stadiu.
Președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, a declarat într-un ton ferm:
„Așadar, să fie clar unde ne aflăm. Împrumutul rămâne blocat pentru că un lider nu își respectă cuvântul dat. Dar permiteți-mi să repet ceea ce am spus deja la Kiev. Vom livra, într-un fel sau altul. Da, avem în față sarcini dificile, dar astăzi ne-am întărit hotărârea.”
În fața provocărilor, hotărârea a fost consolidată potrivit declarațiilor sale.
La reuniunea de vârf, Iranului i s-a adresat o solicitare fermă de a înceta atacurile în cel mai scurt timp posibil, avertizându-se că situația curentă are potențialul de a destabiliza întreaga regiune. Între timp, Uniunea Europeană își propune consolidarea apărării și protecția rutelor maritime, concomitent cu eforturi de a atenua impactul crizei asupra energiei, fluxurilor migratorii și siguranței interne a statelor membre.
În paralel, Consiliul European a subliniat necesitatea ca Iranul să nu dezvolte armă nucleară.
Iranul nu trebuie să ajungă la arma nucleară
a reiterat Consiliul. nu este nevoie de completare deoarece nu exista text suficient pentru a face modificările necesare, dar Consiliul a mentionat acest lucru. Consiliul European a mentionat ca Iranul nu are voie sa dezvolte arma nucleara.
În contextul acestor tensiuni, 150 de miliarde de euro urmează să fie alocați pentru finanțarea apărării, sub formă de împrumuturi pentru armament, și 1,5 miliarde de euro pentru susținerea industriei europene de apărare. Urgenta implementării acestor ample programe de finanțare a fost subliniată de liderii UE. Proiecte practice sunt așteptate să fie lansate în următoarele luni.
COMENTARII / 0