UE înăsprește lupta împotriva migrației cu o măsură controversate

Mai mult de jumătate din cele 27 de țări care alcătuiesc Uniunea Europeană solicită implementarea accelerată a unor centre de procesare a migranților în afara granițelor UE. Această propunere a stârnit mai multe rezerve, Organizația Națiunilor Unite fiind una dintre entitățile critice, în timp ce țări precum Franța și Spania și-au exprimat deja dezacordul, potrivit sursei Politico.

Planurile unor state membre ale Uniunii Europene UE de a-i transferă pe cei care cer azil și li s-a respins cererea în Rwanda și Uzbekistan au fost dezvăluite de trei oficiali europeni, citați în articolul publicat pe site-ul Politico.

Statele membre ale Uniunii Europene au dat unda verde unei legi care permite capitalelor europene să înființeze structuri de procesare pentru migranții a căror cerere de ședere a fost respinsă, în țări situate în afara granițelor UE. Aceste centre de procesare, cunoscute și sub numele de „centre de returnare”, vor fi înființate cu condiția ca țările gazdă să acorde respectarea drepturilor omului și a dreptului internațional.

Citește șiMEDIAFAX 35. 2023 – Profesorii ies în stradă să-și ceară drepturile. Are loc tragedia de la Crevedia. Israelul intră în război cu Hamas

Mai mult de jumătate din cele 27 de țări care alcătuiesc Uniunea Europeană au cerut în această lună implementarea accelerată a unor astfel de centre.

Înăsprirea reglementărilor privind combaterea migrației la nivel european și în interiorul statelor membre a creat premisele pentru noi strategii. UE și statele sale membre sunt într-o perioadă de reevaluare a politicilor migrației.

În fruntea demersurilor se află Danemarca, Austria, Grecia, Germania și Olanda, care consideră că un anumit demers ar putea fi soluția pentru combaterea eficientă a fenomenului migrației, care a devenit din ce în ce mai acut. Această abordare a stârnit deja numeroase critici și se preconizează că va fi un subiect foarte controversat.

Țările europene precum Danemarca, Austria, Grecia, Germania și Olanda sunt în fruntea inițiativei de a gestiona cererile de azil respinse în afara granițelor UE.

Anunțul privind implementarea unor noi structuri a fost făcut de către Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul Greciei.
În cadrul declarațiilor sale, Kyriakos Mitsotakis a menționat că

„Obiectivul nostru este să încheiem primele acorduri pentru crearea acestor structuri în 2026, astfel încât acestea să fie operaționale începând cu 2027”

.
Această declarație a fost făcută înainte de aprobarea legii respective.

Potrivit declarațiilor a doi diplomați europeni, țările gazdă pentru centrele respective rămân nespecificate, procesul decizional fiind încă în desfășurare. Diplomații au subliniat că discuțiile politice și diplomatice urmează să continue. Informațiile au fost relatate de sursa Politico.

Noi evoluții în strategiile europene de combatere a migrației au fost anunțate, acestea fiind preconizate a urma unei serii de demersuri discutabile ale guvernelor europene de a externaliza gestionarea fluxurilor migratorii în afara granițelor UE, pe alte continente.

Anul trecut, planurile Rwanda ale Marii Britanii au fost abandonate în urma unor prelungite dispute juridice și politice. În Albania, centrele de migranți create de Italia au fost supuse unor multiple contestări judiciare.

Țările Rwanda și Uzbekistan sunt vizate pentru un anumit motiv.

Potrivit susținătorilor, reglementările UE nou introduse ar putea înregistra succese în domeniile în care inițiativele precedente au fost lipsite de eficacitate, prin crearea unui cadru juridic bine definit pentru centrele situate în afara granițelor UE.

În ciuda faptului că Rwanda și Uzbekistan sunt luate în considerare de guverne, această abordare a fost deja validată la nivel european, însă fiecare guvern are libertatea de a stabili propriile înțelegeri.

Înainte de a deveni operaționale, aceste centre necesită informarea Comisiei, care nu a fost implicată în procesul de selecție a țărilor, precum și a altor capitale europene.

În cadrul inițiativei sale globale, Uniunea Europeană a direcționat sute de milioane de euro către Rwanda și a dezvăluit planuri pentru o investiție de 900 de milioane de euro în anul 2023. Pe lângă aceasta, UE a acordat 119 milioane de euro sub formă de granturi către Uzbekistan prin intermediul aceluiași program.

Un înalt oficial european, care a dorit să păstreze anonimatul, a menționat că Uganda face obiectul unor discuții discrete.

Țările aflate în vecinătatea geografică a blocului, precum Egiptul și Libia, au fost excluse din cauza preocupărilor legate de riscul traficului de persoane, care este o problemă serioasă și care ar putea pune în pericol viața migranților.

Deja critici sunt formulate împotriva unei potențiale decizii a statelor membre ale Uniunii Europene, privind abordarea fenomenului migratoriu.

UE cade pradă retoricii populiste

a declarat Jean-Nicolas Beuze, reprezentantul Biroului Înaltului Comisar ONU pentru Refugiați (UNHCR) la Bruxelles. Aceste opinii critice au provenit din Franța și de la sediul ONU.

Deja, UE se confruntă cu valul de critici privind planurile sale.

Retorica populistă pare să câștige teren în spațiul public al Uniunii Europene, potrivit lui Jean-Nicolas Beuze, care reprezintă Biroul Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) la Bruxelles.

Politico a fost informat că procedura propusă prezintă pericole serioase pentru persoanele care solicită azil, deoarece acestea ar putea fi relocate într-o țară în care drepturile lor fundamentale sunt în pericol.

„Riscul de a fi trimiși într-o țară unde ar putea suferi prejudicii ireparabile”

a afirmat sursa citată.

În cadrul Uniunii Europene, UE, există opinii divergente cu privire la această chestiune. Anumite țări membre, precum Franța și Spania, și-au exprimat deja opoziția față de acest sistem, considerându-l, se pare, inadecvat pentru gestionarea eficientă a problemelor curente.

Nu toate statele UE sunt de acord.

Această declarație reflectă, de fapt, poziția unor țări care au ridicat obiecții în legătură cu sistemul respectiv.

Într-o declarație recentă, președintele Franței, Emmanuel Macron, și-a exprimat scepticismul cu privire la eficiența centrelor de returnare în țări terțe, afirmând:

„Nu am văzut niciodată un centru de returnare într-o țară terță care să funcționeze cu adevărat”

,
și a adăugat:

„Nu sunt sigur că asta reprezintă Europa noastră”

în timpul unei întâlniri la Bruxelles săptămâna trecută.

Mélissa Camara, negociatoarea principală a grupului ecologist în cadrul discuțiilor despre noile reglementări ale UE referitoare la migrație, a exprimat îngrijorări legate de planurile privind centrele de returnare a migranților. Înființarea unor astfel de centre în afara granițelor UE ar putea avea implicații serioase.

„încalcă valorile fundamentale ale UE privind demnitatea și respectarea drepturilor fundamentale”

, a declarat ea pentru Politico.

În ciuda asemănărilor cu strategiile precedente din Marea Britanie, Danemarca și Italia, noul sistem propus prezintă caracteristici distincte.

În urma aprobării Parlamentului European, reglementările UE privind centrele de returnare impun ca aceste centre să ofere cazare pentru persoanele care au epuizat toate mijloacele legale pentru a rămâne în blocul comunitar și care sunt în așteptarea expulzării.

În contrast cu strategiile precedente de gestionare a migrației Marea Britanie, Danemarca și Italia au avut inițial în vedere solicitările de azil și sosirile recente de migranți.

În ciuda eforturilor depuse, progresul a fost împiedicat de obstacole: Italia se confruntă cu probleme juridice legate de centrele din Albania, în timp ce inițiativele Danei privind Rwanda au fost oprite, iar proiectul similar al Regatului Unit a fost sistat după numeroase contestații legale care au durat ani de zile.