UE pregătește sancțiuni împotriva lui Kirill, după ce Ungaria a ridicat veto-ul

Patriarhul Kirill și alte câteva persoane fizice se vor confrunta cu noi sancțiuni UE după ce Ungaria și-a schimbat poziția în această chestiune.

• Ungaria a fost de acord să nu se mai opună sancționării unor persoane și entități rusești.

Astfel, aproximativ zece persoane care anterior erau sub protecția guvernului Viktor Orban și câteva nave rusești urmează să fie incluse într-un nou pachet de sancțiuni UE.

Nu există declarații oficiale

Citește șiRusia restrânge libertatea bărbaților, creând temeri de mobilizare

pe această temă, însă potrivit Euronews, noul guvern maghiar a arătat că este dispus să permită UE să impună sancțiuni Patriarhului Kirill, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse.

O evoluție semnificativă are loc în spațiul european, care ar putea conduce la includerea unei figuri religioase de mare influență din Rusia pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene.
Se pare că un pachet restrâns de măsuri restrictive este deja în faza de elaborare, potrivit declarațiilor unor oficiali.

În urmă cu doi ani, Uniunea Europeană a încercat să-l Kirill pe lista persoanelor cu care nu are relații, după ce i s-au adus acuzații de sprijinire a acțiunii militare de amploare din Ucraina și de propagare a unor opinii istorice neconforme. Această inițiativă a fost însă Orban împiedicată de Ungaria, care a argumentat că această abordare ține de libertatea de credință.

Schimbări în așteptare la Budapesta ar putea duce la o reconsiderare a poziției Ungariei, permițând astfel Peter Magyar să joace un rol cheie în adoptarea unei decizii cruciale.
Fostul prim-ministru Orban a fost cunoscut pentru exercitarea frecventă a dreptului de veto, însă se pare că Magyar este înclinat să ia o abordare diferită, dorind să se distanțeze de această practică.
Reprezentanții Bruxelles-ului își pun speranțele în această schimbare de atitudine, care ar putea duce la o reconsiderare a deciziei de sancționare a Patriarhului Kirill al Rusiei.

Ungaria are o poziție fermă în ceea ce privește sancțiunile care i-ar putea afecta economia.
Marton Hajdu, un apropiat al lui Magyar, președintele comisiei pentru afaceri externe din parlamentul ungar, a explicat acest punct de vedere într-un interviu acordat Euronews.
Potrivit acestuia, măsurile restrictive care ar destabiliza economia ungară sunt considerate inacceptabile.

„Sancțiunile care ar submina stabilitatea economică a Ungariei sunt absolut inacceptabile”

Mă astept ca guvernul nou-înființat să nu împiedice eforturile concertate ale Uniunii Europene de a crește presiunea asupra Rusiei pentru a înceta acest conflict, în situațiile în care administrația precedentă a recurs la puterea statului ungar pentru a perfecta înțelegeri particulare.

Pe lista inițială a sancțiunilor împotriva Rusiei au figurat și alte personalități, însă Orban a obținut ca acestea să fie înlăturate, printre care Mikhail Degtyaryov, ministrul responsabil cu Sportul, și Viatcheslav Kantor, un oligarh influent.
Revenirea lor pe lista sancțiunilor este posibilă.

O sursă diplomatică din cadrul UE a afirmat, într-o declarație acordată Euronews, că ajustarea listelor respective constituie o practică curentă.

„Revizuirea listelor nu este ceva neobișnuit”

, a adăugat această sursă.

Procesul decizional privind sancțiunile este condiționat de unanimitate, ceea ce înseamnă că lista persoanelor sancționate poate suferi modificări pe parcursul negocierilor.
Faptul că Robert Fico, premierul Slovaciei, a recurs la veto pentru a proteja anumite entități rusești nu are legătură cu perioada în care UE a încercat să-l includă pe Kirill pe lista sancționărilor în 2022, deoarece Fico nu era în funcție la acel moment.

Un fenomen denumit „Flota fantomă” se află în atenția autorităților.

Pe lângă acestea, o propunere restrânsă în pregătire se axează pe un număr limitat de nave din așa-numita „flotă fantomă” cu care Rusia își asigură ocolirea sancțiunilor occidentale la vânzările de petrol.

O serie de acuzații grave au fost aduse împotriva „Flotei fantomă”, care presupune operațiuni sub pavilioane false și cu asigurări sub standard, implicându-se în acte de sabotaj și reprezentând o amenințare pentru mediu.

• Țări precum Franța, Suedia și Polonia au interceptat nave suspecte în ultimele luni.

Aceste acțiuni demonstrează o hotărâre sporită de a combate eludarea sancțiunilor.

Accentuând necesitatea unei acțiuni rapide, Înaltul Reprezentant Kaja Kallas a făcut un apel către Uniunea Europeană să ia măsuri imediate împotriva „flotei fantomă”, abordare care exclude așteptarea unui set exhaustiv de sancțiuni.

În cadrul discuțiilor, aceasta a menționat că procesul de sancționare a anumitor entități se desfășoară continuu.

„Am adoptat, de asemenea, abordarea conform căreia lucrăm în mod continuu la sancțiunile împotriva «flotei fantomă», astfel încât nu elaborăm pachete mari, ci, de îndată ce aflăm despre nave, le vom include”

a declarat ea, făcând referire la eforturile de sancționare a „flotei fantomă”.

În urma unei decizii recente, Uniunea Europeană își va îndrepta atenția în mod sistematic asupra navelor care operează în cadrul unei „flote fantomă” și asupra unor persoane fizice, reprezentând o abordare inovatoare pentru blocul comunitar.

Vineri, ambasadorii vor iniția o dezbatere preliminară referitoare la respectiva propunere, obiectivul fiind adoptarea ei în cadrul Consiliului Afaceri Externe care va avea loc pe 15 iunie.

Este de așteptat ca al 21-lea pachet de sancțiuni economice să fie supus dezbaterii în luna iunie, cu obiectivul de a obține aprobarea finală cel târziu pe 15 iulie.

În urma evenimentelor recente care au dus la retragerea opoziției lui Orban, statele membre ale Uniunii Europene evaluează posibilitatea de a prelungi intervalul de reînnoire a sancțiunilor, care în prezent este stabilit la șase luni, la un an întreg. Această schimbare îi stârnea prim-ministrului ungar opoziție puternică, acesta fiind adeptul menținerii unui drept de veto în astfel de situații.