„Comisia Europeană ia act de rezultatul referendumului din Islanda”
un portofolier de comunicare al instituției comunitare a afirmat.
Citește șiNoaptea de Cristal – unul dintre cele mai întunecate momente ale istoriei | De ce marcăm ziua de 9 noiembrie
„Comisia respectă alegerea poporului islandez. Islanda rămâne un partener apropiat al Uniunii Europene”, a adăugat acesta, într-o reacție transmisă după anunțarea rezultatului.
António Costa a interacționat prin mesaje cu premierul Islandei.
António Costa, președintele Consiliului European, a schimbat mesaje cu Kristrún Frostadóttir, premierul islandez, în urma referendumului.
Cei doi lideri și-au exprimat dorința de a continua consolidarea relațiilor dintre Reykjavík și Bruxelles, potrivit purtătorului de cuvânt al președintelui Consiliului European.
„Președintele Costa a subliniat că UE respectă pe deplin alegerea democratică a poporului islandez exprimată în referendumul de astăzi. Islanda rămâne unul dintre cei mai apropiați și de încredere parteneri ai UE”, a transmis purtătorul său de cuvânt.
Un diplomat al UE:
„Un recul clar pentru Bruxelles”
Dincolo de poziția oficială conciliantă, rezultatul referendumului este privit cu dezamăgire în unele cercuri europene.
„Acesta este un recul clar pentru Bruxelles”
Un diplomat al UE a declarat pentru Reuters că problemele legate de pescuit și independența țării au fost decisive pentru alegători.
Autoritățile europene se sperau ca Islanda, deja profund încorporată în cadrul economic și legislativ al Uniunii, ar putea fi unul dintre cei mai ușor de integrat noi membri. O aderare eventuală ar aduce și un element strategic major, în contextul competiției geopolitice tot mai acerbe în regiunea Arcticii.
În preajma referendumului, Marta Kos, comisar european pentru Extindere, a susținut că Bruxelles se pregătea să identifice soluții „creative” pentru principalele provocări aduse de islandezi, în special în pescuit și agricultură. Aceste două sectoare au constituat printre cele mai dificile și în negocierile anterioare de aderare.
Islandezii au răspuns
„nu”
în proporție de 52,8%.
Referendumul de sâmbătă a culminat cu câștigul taberei care a împiedicat reluarea negocierilor.
Conform rezultatelor definitive, 52,8% dintre alegători s-au pronunțat împotriva reluării negocierilor cu Bruxelles, în timp ce 47,2% au susținut continuarea discuțiilor. Prezența la urne a ajuns la 82,5%.
În Reykjavík, doar două secțiuni electorale au obținut o majoritate pro-negociere. În schimb, zonele rurale și suburbanele capitalei au votat în mare parte împotriva.
Pescuitul a fost una dintre principalele teme ale campaniei. Sectorul reprezintă, direct și indirect, aproximativ 15% din PIB-ul Islandei și circa 40% din veniturile din exporturi, iar adversarii aderării au avertizat că intrarea în UE ar putea reduce controlul Reykjavíkului asupra apelor teritoriale și cotelor de pescuit.
Premierul Islandei: Discuția referitoare la aderare se întrerupe
Premierul Kristrún Frostadóttir, care a susținut reluarea negocierilor, a afirmat după vot că guvernul își va direcționa atenția acum spre întărirea legăturii deja existente cu Uniunea Europeană prin intermediul Spațiului Economic European.
Frostadóttir a declarat:
„O lecție importantă pentru mine și pentru guvern este că oamenii sunt mulțumiți de acordul SEE”
Premierul a declarat anterior că, dacă tabăra „nu” câștigă, problema aderării la UE nu va mai fi adusă în discuțiile politice în cadrul mandatului guvernului curent.
În 2009, Islanda a depus o cerere de aderare la Uniunea Europeană, în timp ce se confrunta cu o criză financiară majoră. În 2013, negocierile au fost suspendate, odată cu intrarea în funcție a unui guvern eurosceptic.
În data de 29 august 2026, referendumul nu a abordat direct aderarea, ci doar reînceperea negocierilor. Chiar dacă tabăra „da” ar fi obținut o victorie, orice acord negociat cu Bruxelles ar fi trebuit să fie supus unui al doilea referendum înainte ca Islanda să devină membră a Uniunii Europene.
COMENTARII / 0