Prețurile de trai, criza locuințelor și deteriorarea serviciilor publice sunt punctele centrale ale nemulțumirii tot mai accentuate, iar manifestările din Franța, Spania, Italia, Portugalia și Albania ilustrează acest disconfort. Deși fiecare protest prezintă motive și revendicări distincte, experții avertizează că toate transmit aceeași lipsă de încredere: un număr tot mai mare de tineri dubtează că guvernele pot oferi stabilitate financiară și perspective concrete de viitor, potrivit analizei publicate de The Guardian.
În Franța, grămezile de pubele cu roți adunate la intrările în școli au fost primul indiciu al amplorii nemulțumirii elevilor față de sălile de clasă degradate și lipsa cadrelor didactice. În Spania, protestele au luat forma unei tabere de corturi care s-a extins treptat în centrul capitalei, pe măsură ce locuitorii au ieșit în stradă pentru a denunța creșterea vertiginoasă a prețurilor la locuințe.
De atunci, scene similare au fost observate în Belgia, Italia și Portugalia, în timp ce ciocnirile din capitala Albaniei, Tirana, au prefigurat o toamnă a protestelor în întreaga Europă.
Citește șiNumărul rușilor stabiliți legal în Uniunea Europeană continuă să crească de la începutul războiului din Ucraina. Ce arată noile date Eurostat
O mare parte a relatărilor din ultimele zile s-a concentrat asupra violențelor care au însoțit protestele din Franța și Italia. Manifestațiile în sine scot însă la iveală ceea ce pare a fi o reacție diversă la o criză comună: percepția tot mai răspândită, în special în rândul tinerilor, că guvernele sunt incapabile sau nu doresc să găsească soluții pentru locuințe accesibile, egalitate socială și servicii publice funcționale.
„Acesta este cel mai puternic semnal de alarmă transmis astăzi de tineretul revoltat din Europa, atât în Franța, cât și pe întreg continentul”, a declarat analistul politic Alberto Alemanno.
Această perspectivă se diferențiază radical de mesajele difuzate de numeroase curente de dreapta și de extremă dreapta, care au încercat să profite de violențele din Franța și Italia, legându‑le fără dovezi de imigrație și neglijând revendicările mai largi ale protestatarilor.
Autoritățile franceze au refuzat să stabilească nicio corelație între acte violente și imigrație. Președintele Emmanuel Macron a spus duminică că
„violențele dezlănțuite”
au rezultat din acțiunile cetățenilor francezi.
Alemanno, profesor de drept al Uniunii Europene la școala de afaceri HEC din Paris, a declarat că a primit în ultimele zile un număr fără precedent de solicitări din partea unor publicații de dreapta și xenofobe. Multe dintre acestea încercau să promoveze ideea că protestele ar reprezenta o formă de „revoltă paneuropeană”.
Analistul susține, totuși, că această relatare este păcăletoare.
„Demonstrațiile au cauze diferite și nu au neapărat obiective politice comune”, a scris el săptămâna aceasta. „Cu toate acestea, răspândirea lor rapidă sugerează un punct slab comun: prea mulți tineri europeni se îndoiesc că instituțiile existente le pot oferi securitatea, oportunitățile și vocea pe care le așteaptă.”
Guvernele se confruntă cu lipsa de soluții în fața nemulțumirii tinerilor.
În Franța, în prezent, unele dintre aceste îndoieli se intensifică, a precizat Célia Belin, șefa biroului din Paris al Consiliului European pentru Relații Externe.
„Confruntat cu nemulțumirea profundă a tinerilor din liceu, guvernul nu are niciun răspuns pentru ei”
Belin a evidențiat că administrația franceză se confruntă cu restricții financiare datorate unui deficit bugetar semnificativ și unui nivel ridicat al datoriei publice în raport cu PIB, iar din punct de vedere politic este afectată de blocajul parlamentar.
În esență, răspunsul este:
«Nu sunt bani, nu putem face nim
Aceeași poziție este susținută și de Sophie Binet, secretara generală a sindicatului francez CGT. În urma manifestărilor de sâmbătă, la care au participat
„Mobilizarea de astăzi confirmă amploarea nemulțumirii”, a declarat ea. „Pentru a ieși din criză, există o singură cale: să se răspundă cererilor.”
De la criza locuințelor la inegalitățile sociale
În ultima săptămână, Albania a fost martoră unei valuri de proteste studențești de amploare. Inițial, aceste manifestații au fost alimentate de o propunere ce prevedea construirea unui complex turistic susținut de familia lui Donald Trump.
În Milano, cetățenii s-au adunat în străzi pentru a manifesta împotriva creșterii costului vieții și pentru a sublinia inegalitățile marcante ale orașului, unde, conform estimărilor, una din 12 persoane deține statutul de milionar.
În Piața Rossio din Lisabona, activiștii pentru dreptul la locuință și-au instalat sâmbătă corturile, înconjurați de pancarte pe care scria „generația fără adăpost” și „Vreau doar o casă în care să locuiesc”. Protestatarii au promis că vor rămâne acolo cât mai mult timp posibil.
Manifestarea a evocat protestele recente din săptămânile trecute în Porto, unde locuitorii se opun creșterii costurilor pentru locuințe. În perioada 2015–2024, prețurile s-au dublat, evoluând cu aproximativ două ori mai rapid decât media Uniunii Europene.
Mujtaba Rahman, director general pentru Europa al firmei de consultanță Eurasia Group, a afirmat că evenimentele recente nu indică apariția unei singure mișcări europene, coordonate. Mai degrabă, ele scot la iveală o „convergență a unor mișcări naționale distincte de protest”, fiecare având factori declanșatori semnificativ diferiți.
„Ceea ce le leagă este percepția tot mai puternică potrivit căreia guvernele europene nu sunt capabile să asigure locuințe la prețuri accesibile, servicii publice funcționale și securitate economică, în special pentru generațiile tinere”, a afirmat el, atrăgând atenția asupra decalajului tot mai mare dintre așteptările publicului și capacitatea financiară a guvernelor.
„Este probabil ca această neconcordanță dintre cerințele politice și realitatea economică să persiste și să se accentueze în timp, ceea ce sugerează că, pe termen mediu, sunt probabile noi manifestări de nemulțumire și proteste”, a adăugat Rahman.
Arancha González, decanul Școlii de Afaceri Internaționale din Paris și fost ministru de externe al Spaniei, a răspuns cu detalii suplimentare când a fost întrebată luna aceasta despre legăturile dintre protestele pentru locuințe din Spania și protestele studențești din Franța.
„Motivele sunt diferite, dar au aceeași scânteie: ruperea contractului social”, a declarat ea pentru publicația italiană Corriere della Sera. „Tinerii francezi protestează pentru educație, tinerii spanioli pentru locuințe, dar în Europa, ideea că economiile generează bunăstare și egalitate socială a fost spulberată.”
„Instituțiile democratice vor fi judecate după schimbările concrete”
În Portugalia, protestatarii au fost evacuați marți, ceea ce a dus la un nou apel la organizarea de manifestații pentru dreptul la locuință. Apeluri similare pentru proteste în zilele următoare au fost lansate în Franța, Spania și Italia, sugerând amploarea provocării cu care se confruntă oficialii din întreaga Europă, a afirmat Alberto Alemanno.
„Trebuie să protejeze manifestanții pașnici, să îi tragă la răspundere pe cei responsabili de acte criminale și să abordeze presiunile care stau la baza acestor fenomene, de la costurile locuințelor și locurile de muncă precare până la serviciile publice suprasolicitate și un viitor tehnologic incert”, a afirmat el.
Instituțiile democratice ale Europei nu vor fi evaluate în funcție de severitatea condamnărilor lor față de tulburări, ci de abilitatea de a converti furia generațională într-o transformare politică reală.
COMENTARII / 0