Valurile extreme de căldură și secetă, pe care oamenii de știință le consideră amplificate de încălzirea globală, au generat tulburări majore în sectorul energetic, în transportul fluvial și în sistemele de sănătate publică, în timp ce incendiile au distrus întregi zone de vegetație în Europa.
Potrivit cercetătorilor, impactul fenomenelor asupra economiei europene este deja estimat la sute de miliarde de euro. Specialiștii subliniază că aceasta reprezintă doar începutul, iar costurile vor crește într-un ritm mai rapid decât temperaturile.
În Europa, schimbările climatice se desfășoară la o viteză mai mare decât pe orice alt continent, iar daunele exercită deja o presiune semnificativă asupra finanțelor publice, generând oscilații violente ale inflației, remodelând peisajul turistic și obligând Uniunea Europeană să reconsidere modul în care produce energia electrică și transportă mărfurile.
Citește șiBombe în aviație: Cezar Osiceanu avertizează risc de paralizare în Europa
„Ceea ce face ca anul 2026 să fie deosebit de îngrijorător din perspectivă economică este faptul că există multiple episoade de fenomene extreme”, a declarat Sehrish Usman, economistă la Universitatea din Mannheim, citată de Reuters.
„Să luăm ca exemplu valurile de căldură, secetele, incendiile forestiere. Aceste evenimente au loc simultan și, în mare parte, în aceleași regiuni, amplificându-și astfel impactul”, a adăugat ea.
Temperaturile extreme au cauzat deja zeci de mii de decese.
În lunile iunie și iulie, temperaturile au atins cote record, iar economiștii estimează că pierderile economice vor depăși probabil toate valorile înregistrate anterior.
Fluxul de trafic pe râurile Rin și Dunăre, arterele principale pentru transportul de mărfuri, este grav restrâns din cauza scăderii nivelului apei, iar mai multe centrale nucleare și-au suspendat sau redus producția din cauza problemelor de răcire – România se numără printre țările afectate.
Estimările privind producția agricolă au fost reduse, iar culturile recoltate târziu, cum ar fi porumbul și floarea-soarelui, au înregistrat deja o scădere de 6-7% în luna iulie.
Căldura scade productivitatea umană și a generat deja zeci de mii de decese, iar Germania a raportat peste 10.000 de decese legate de caniculă.
Cheltuielile asociate măsurilor de urgență, precum stingerea incendiilor sau reducerea consumului de energie electrică, intensifică și mai mult presiunea asupra bugetelor.
„Impactul economic crește în anii următori”
Potrivit ING, suspendarea fluxului de trafic pe Rin ar reduce PIB-ul Germaniei, a treia cea mai puternică economie mondială, cu 0,3 puncte procentuale în anul curent, în timp ce banca maghiară MBH estimează că fiecare săptămână în care cel mai mare generator nuclear al țării este închis va determina o scădere de 0,1 puncte procentuale în PIB.
Allianz, asiguratorul german, a estimat că doar valul de căldură de două săptămâni din iunie va reduce PIB-ul Europei cu 0,3 puncte procentuale, iar schimbările climatice vor reduce creșterea economică cu 5-7% până în 2030 pentru economiile cele mai expuse, precum Spania, Franța și Italia.
„Costul total pentru acest an va fi mult mai mare”, a declarat Hazem Krichene, economist la Allianz. „Această cifră nu ține cont de incendii, secete, diverse inundații sau de fenomenul El Niño preconizat”, a spus acesta, citat de Reuters.
Având în vedere că prognoza de creștere a economiei din zona euro pentru anul în curs este de 1%, efectul este semnificativ.
Cercetătorii susțin că amploarea totală a pagubelor economice nu se va manifesta până la câțiva ani de la acum.
Într-o analiză, Usman, economist la Universitatea din Mannheim, a subliniat că
„Te-ai aștepta ca pagubele să fie cele mai mari în anul în care are loc un eveniment extrem și apoi să se estompeze, dar constatăm exact opusul”
se constată contrariul așteptărilor inițiale.
Impactul economic se va intensifica în anii următori, conform explicațiilor sale, deoarece fenomenele meteorologice extreme inițiază un lanț de efecte economice pe termen lung.
„Impactul economic crește în anii următori, deoarece fenomenele meteorologice extreme declanșează un lanț de consecințe economice pe termen long”
Ea a declarat.
„Vă imaginați turiști mergând prin sudul Italiei sau al Spaniei la 45 de grade?“
Sudul Europei ar putea fi cea mai sever afectată zonă, deoarece temperaturile cresc cu cea mai mare intensitate în această regiune, ceea ce scade veniturile din sectorul turistic, intensifică pierderile din agricultură și inspiră migrarea către alte state.
„Vă imaginați turiști mergând prin sudul Italiei sau al Spaniei la 45 de grade? Eu nu. Așadar, cred că natura turismului se va schimba”, a declarat Carsten Brzeski, economist la ING.
Sudul ar putea atrage mai mulți turiști pe tot parcursul anului, dar vârfurile de vară vor scădea pe măsură ce turiștii se vor îndrepta spre nord, afectând industria ospitalității, a susținut Brzeski.
În regiunea sudică, impactul va fi și mai accentuat de majorarea costurilor alimentare provocată de fenomenele meteorologice extreme, fapt ce va agrava situația Băncii Centrale Europene, care deja caută să păstreze inflația la țintă.
„Efectele temperaturilor extreme asupra prețurilor alimentelor sunt mai pronunțate în zonele care sunt deja mai calde, așa că, dacă te afli în Europa de Sud, vei observa un efect mai puternic”, a declarat și Maximilian Kotz, cercetător la Centrul de Supercalcul din Barcelona.
În 2022, temperaturile extreme au determinat o creștere a inflației în zona euro de 0,34 puncte procentuale, datorată majorării prețurilor alimentare, iar regiunea sudică a suferit un impact disproporționat, potrivit estimărilor lui Kotz.
În același timp, oprirea fluxului de transport fluvial complica livrarea de combustibil în anumite zone Europa, sporind disparitățile tarifare regionale.
„Țările se bazează încă mult prea mult pe măsuri de urgență ad-hoc”
Allianz a precizat, în cadrul unei note de cercetare, că
„Consecințele fiscale afectează cel mai puternic economiile cel mai puțin capabile să le absoarbă”
.
Scăderile anuale ale veniturilor fiscale, provocate de diminuarea producției, ar putea atinge 1,8% în Franța și 1,3% în Italia și Spania, pentru că sistemele fiscale progresive determină ca veniturile să scadă mai rapid decât producția, potrivit estimărilor companiei.
Marjele de profit ale companiilor vor scădea, de asemenea, fapt care va descuraja investițiile și va agrava pierderile economice.
Cheltuielile urcă într-un ritm amețitor, deoarece guvernele trebuie să susțină măsurile de urgență și să aloce fonduri, de exemplu, pentru a garanta viabilitatea pe termen lung a producției de energie electrică sau a rețelelor de transport.
Heather Grabbe, cercetătoare principală la centrul de studii Bruegel, a subliniat că o problemă semnificativă constă în dependența excesivă a statelor de soluții de urgență temporare, care se dovedește a fi atât dispendioasă, cât și, în multe cazuri, insuficientă.
„O preocupare majoră este faptul că țările se bazează încă mult prea mult pe măsuri de urgență ad-hoc, care sunt atât costisitoare, cât și, adesea, destul de ineficiente”
Totuși, investitorii pot avea o reacție negativă dacă autoritățile decide să mărească cheltuielile. Datoria este deja la cote înalte, în special în Franța și Italia, iar statele trebuie să aloce fonduri pentru apărare și pentru tranziția spre energia verde.
COMENTARII / 0