Potrivit Comisiei Europene, un oraș românesc va fi desemnat în
România deține deja o experiență semnificativă în acest domeniu. În 2007, Sibiul a fost desemnat Capitală Europeană a Culturii, împreună cu Luxemburg, iar în 2023, Timișoara a deținut acea poziție, alături de Veszprém și Elefsina.
Cele două experiențe au evidențiat ce rezultate poate produce un astfel de proiect: infrastructură de tip cultural, rețele la nivel european, inițiative noi și persoane care au dobândit abilitatea de a crea programe culturale la scară europeană.
Citește șiZbor de groază: pasageri atacati de polșnițe pe ruta Australia-Italia
În contextul competiției din 2034, Comisia Europeană a propus un nou cadru care schimbă modul de vedere asupra titlului, spune Ministerul Culturii.
Capitala Europeană a Culturii nu va mai fi considerată exclusiv ca un proiect limitat la un singur an, ci ca o implicare pe termen lung, iar performanțele vor fi analizate și după perioada în care orașul deține titlul.
Îndeplinirea angajamentelor asumate va fi influențată de concedierea Premiului „Melina Mercouri”, intitulat în onoarea ministrului grec al Culturii care a inițiat programul în 1985.
Procesul de înscriere va deveni mai simplu, iar numărul de criterii se va reduce de la șase la patru seturi. Astfel, orașele vor putea crea candidaturi comune cu mai multă ușurință, inclusiv în formă transfrontalieră.
Tinerii și societatea civilă vor ocupa, de asemenea, o poziție de importanță crescută în faza de candidatură și în elaborarea programelor culturale.
Ministerul Culturii examinează un sistem care să permită proiectele create de orașele candidate să rămână active și după finalizarea competiției.
Ministerul Culturii a declarat:
„Orașele care investesc timp, energie și idei într-o candidatură trebuie să poată păstra ceva din această muncă, chiar dacă nu câștigă titlul. De aceea, analizăm un mecanism prin care programele dezvoltate pentru candidatură, cel puțin de orașele finaliste, să poată fi implementate parțial și după competiție”
și subliniază că inițiativele create pentru candidatură, în special cele din orașele care ajung în finală, trebuie
Cluj-Napoca a demonstrat că această posibilitate există. Inițiativele lansate în timpul candidaturii pentru titlul din 2021 au continuat să se dezvolte chiar și după finalizarea competiției.
Strategia Națională a Culturii se află în faza de pregătire a competiției pentru 2034.
Ministerul Culturii elaborează simultan Strategia Națională a Culturii 2027-2034, o perioadă care se suprapune cu faza de pregătire și desfășurare a competiției pentru Capitala Europeană a Culturii din 2034.
„Avem în pregătire Strategia Națională a Culturii 2027-2034, perioada competiției pentru Capitala Europeană a Culturii 2034. Cele două trebuie să se susțină reciproc: orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică: participare culturală, spații de proximitate, proiecte intergeneraționale, comunități mai reziliente”, a declarat ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan.
Ministrul afirmă că viitoarea Capitală Europeană a Culturii ar putea dobândi o valoare adăugată și ar putea deveni
„un proiect-far”
.
Alocarea titlului de Capitală Europeană a Culturii orașului românesc în anul 2034 nu va fi doar rezultatul unei competiții culturale, ci și o șansă pentru lansarea de proiecte și infrastructuri ce vor rămâne în comunitate pe termen lung.
COMENTARII / 0