Terase pustii, obloane închise în plină zi, peisaje transformate în întinderi aride şi o căldură copleşitoare care părea să nu se mai termine niciodată: vara anului 2026 va rămâne aceea în care schimbările climatice s-au impus, brutal, în viaţa de zi cu zi a europenilor, relatează AFP, într-un amplu material.
În întreaga Europa, temperaturile au atins niveluri excepționale.
Multă vreme, vara a fost „sezonul frumos”, cel care era așteptat cu nerăbdare. Dar anul acesta, lipsa de griji a zilelor frumoase s-a transformat adesea într-un coşmar climatic.
Citește șiIncendiu devastator în bloc din China: 15 moarte și zeci la spital
„Nu mai pot. (…) Valurile de căldură nu se opresc. De fiecare dată, crezi că se termină, dar de fapt revin”
Pe 11 august, Ayse Gurbuz, o studentă de 25 de ani din Lyon, a mărturisit.
Începând cu sfârșitul lunii mai, valuri consecutive de căldură au urmat, iar temperaturile au ajuns adesea sau au depășit pragul de 40°C.
„O reamintire brutală a consecinţelor în spirală ale crizei climă, atât umane, cât şi economice”
Potrivit News.ro, Simon Stiell, responsabil la ONU pentru climă, a alertat deja pe 27 mai.
În întreaga Europa a apărut un nou obicei: să urmărești cu neliniște creșterea termometrului și să ai ochii fixați pe buletinele meteorologice. În aceleași gânduri, întrebarea rămâne: când se va încetini această tendință?
Până la data de 19 august, Franța a contabilizat deja 52 zile de caniculă, începând cu jumătatea lunii iunie – un record, întrucât vara nu se încheia încă. În intervalul dintre fiecare val, perioadele de răcire au durat doar câteva zile.
De asemenea, peste tot în Europa, temperaturile au atins niveluri excepţionale: 45,1 °C la Andújar (Spania) pe 22 iunie, 48,4 °C la Orani (Sardinia) pe 19 iulie, sau chiar 42,2 °C în Slovacia şi 37 °C în Danemarca, recorduri absolute. Lunile iunie şi iulie au fost cele mai calde înregistrate vreodată în Europa.
Nu există nimic neașteptat pentru Jean Jouzel, conform declarației sale:
„Ceea ce trăim acum este ceea ce comunitatea noastră (n.r. ştiinţifică) prevede de aproximativ 30 de ani”,
explică pentru AFP, fiind climatologul de renume și fostul vicepreședinte al grupului științific al GIEC.
La fel ca și în cazul COVID
Pe 21 iunie, prima zi de vară astronomică, tonul era deja prezent: Ţara Bascilor şi opt oraşe italiene au trecut la alertă roşie de caniculă, în timp ce mai multe localităţi franceze şi-au anulat „Fête de la musique”. Şcoli închise, festivaluri, transmisiuni ale Cupei Mondiale sau focurile de Sfântul Ioan anulate: vara începea prost, dar acesta era doar începutul.
Curând, a devenit obligatoriu ca populația să se limiteze la domiciliu pentru a evita temperaturile opresive.
„Îmi aminteşte de COVID”
Djamila, pensionară din Paris, a afirmat în data de 30 iunie.
Aplicațiile de aer condiţionat și ventilatoarele au suferit un asalt. Noaptea, transformată în tropicală, a epuizat atât nervii, cât și organismele oamenilor.
Între jumătatea lunii iunie și cea a doua jumătate a lunii august, continentul european a înregistrat peste 32.000 de decesuri suplimentare, iar aceasta constituie doar o estimare preliminară.
Potrivit unui studiu al Observatorului Eco-Anxietăţii (OBESCA), numărul de persoane care suferă de eco‑anxietate a crescut cu 2,6 milioane.
„Am avut un sentiment
Se numește Un cerc vicios.
Pe lângă căldură, au apărut și furtuni, secetă și incendii, creând un cerc vicios.
Din sudul Europei până în regiunile mai nordice, incendiile au mistuit aproape 600.000 de hectare până pe 12 august, stricând vacanţele şi forţând mii de oameni să se evacueze „cu un nod în stomac”.
Gironde, în Franța, a suferit un incendiu de proporții enorme, distrugând 42.000 de hectare la mijlocul lunii iulie și afectând parțial satul Le Porge. În zilele anterioare, porțiuni întregi din pădurea Fontainebleau au fost înflăcărate.
În regiunea Castilia și León din Spania, María Ángeles Cañete, cu 54 de ani, a observat cum două zone de camping s-au transformat în cenușă.
„Am pierdut totul. (…) Este cel mai rău lucru care ţi se poate întâmpla în viaţă”.
Mai la nord, Belgia și chiar Scoția, în urma unui incendiu ce a cuprins legendarul Arthur’s Seat, nu au suferit niciun efect.
La aceste imagini apocaliptice se adaugă un dezastru mai insidios: seceta, care a transformat peisajele înverzite în orizonturi pustii.
La sfârşitul lunii iulie, jumătate din continent era afectat. În Franţa, Elveţia, Austria şi Slovenia, umiditatea solului a scăzut la niveluri istorice.
„Totul s-a uscat brusc (…) singurele plante care au crescut sunt măcrişul şi ciulinii”
povestează John Pawsey, fermier britanic în vârstă de 62 de ani, în fața câmpurilor sale de quinoa, arse de soare.
Apa, tot mai prețioasă, reprezintă o resursă vitală.
Marile fluvii, precum Rinul, Loara sau Tamisa, au înregistrat o scădere a debitului, unele porţiuni reducându-se la un firicel subţire. Cursurile de apă şi iazurile au dispărut, lăsând în urmă pământuri crăpate. Dunărea, al doilea cel mai lung fluviu din Europa, care traversează sau mărgineşte cele mai multe ţări din lume – 10, iar bazinul său hidrografic cuprinde teritorii din 19 ţări, a ajuns la un nivel scăzut istoric şi a provocat oprirea centralei nucleare de la Cernavodă.
10 iulie, primarul orașului Morteau (Franța) a declarat în fața râului Doubs, deja sec, că:
„Este un peisaj selenar şi este trist. Aş vrea să nu mai văd acest peisaj”
și a subliniat tristețea peisajului.
Nivelul pânzei freatice, deși a fost reîncărcat considerabil în această iarnă, a început să scadă în Franța, în Piemontul italian și în Spania, obligând mai multe localități să primească aprovizionare cu apă potabilă.
În zonele agricole, lipsit cronic apa, producția de porumb și floarea-soarelui a scăzut, iar recoltarea a fost prematură pentru struguri și cereale.
În cazul animalelor, căldura a determinat uneori moarte.
„Ieri, jumătate dintre pui au murit, sufocaţi de căldură (…) În 42 de ani de carieră, n-am mai văzut aşa ceva”, povestea la sfârşitul lunii iunie pentru AFP Stéphane Delapré, crescător de păsări din Vendée.
Chiar și în zona maritimă, termometrele au înregistrat valori extreme. În luna iulie, Marea Mediterană a atins cea mai înaltă temperatură medie la suprafață vreodată măsurată pentru această lună, de 27,07 °C.
O vară infernală, care pare un avertisment. „În 2100, există mari şanse ca anul 2026, dacă ne raportăm la acesta, să fie considerat «o vară normală»”, avertizează Jean Jouzel, făcând apel la o „conştientizare”.
„Trebuie să înţelegem că ne îndreptăm spre o catastrofă dacă nu redresăm curbele emisiilor de gaze cu efect de seră”, avertizează climatologul în vârstă de 79 de ani din Bretania natală, unde termometrul a depăşit de mai multe ori 40 °C în această vară.
El Niño s-a amplificat cu aproape 40%, iar experții subliniază:
„Nicio țară nu este pe deplin protejată”
Avertismentul cercetătorilor.
COMENTARII / 0