Războiul judiciar dintre un șofer român de TIR și gigantul transporturilor din Belgia, H. Essers, s-a încheiat definitiv la Curtea de Casație din Bruxelles, după nu mai puțin de 11 ani de termene, expertize și contestații. Instanța supremă belgiană a respins ultimul apel al companiei cu sediul în Genk și a reconfirmat definitiv obligația societății de a-i plăti fostului angajat drepturile salariale restante. Astfel, Ștefan Popescu va primi peste 200.000 de euro, scrie site-ul radiodifuzorului național belgian VRT.
Acest caz a evoluat în emblemă a luptei împotriva dumpingului social în Europa, concentrându-se pe un român care a terminat studiile la Facultatea de Drept în timp ce executa curse pe șoselele continentului.
Acest eveniment a luat naștere cu peste zece ani în urmă, când omul a acceptat un contract pentru a realiza transporturi rutiere de marfă, pornind din sediul operațional al companiei H. Essers din Genk. Chiar dacă își desfășura activitatea zilnică în Belgia și se supunea directelor de la dispeceratul central, angajatul român a fost înregistrat ca lucrător la o filială a grupului, deschisă în România.
Citește șiHarry și Meghan fac apariția comună în Marea Britanie: unde merg
Conform acestui acord, venitul lunar al șoferului era alcătuit dintr-un salariu de bază, în jurul valorii de 200 de euro, plus diurne de deplasare neimpozabile, inițial de 40 de euro pe zi, care ulterior au fost majorate la 45 de euro. Această modalitate de remunerare îl scăpa pe angajat de contribuțiile sociale din sistemul occidental, de dreptul la concediu plătit în conformitate cu reglementările belgiene și de calculul corect al pensiei viitoare, minim pe economie.
Conștient de inegalitățile din sistemul de plată, românul a optat pentru o acțiune neobișnuită. În intervalele de odihnă dintre livrări, zonele de parcare de pe autostrăzi europene s-au transformat în spațiul său de lectură. În interiorul cabinei camionului, el a studiat pentru examenele Facultății de Drept, reușind să finalizeze programul juridic și să obțină licența.
Deținând diplome și o expertiză profundă în legislația muncii și dreptul european, fostul șofer a intentat o acțiune în fața instanței împotriva angajatorului din Belgia, solicitând recalcularea salariilor conform normelor aplicabile la locul de muncă efectiv.
Pe tot parcursul litigiului, compania H. Essers a susținut că utilizarea filialelor situate în Europa de Est constituie un model de afaceri legal și că detașarea șoferilor a fost efectuată în conformitate cu normele europene. Totuși, avocații șoferului român au demonstrat în fața instanțelor de muncă belgiene că operațiunile erau coordonate exclusiv din Genk, fără a avea o legătură reală cu România.
Primul succes semnificativ a fost obținut de Tribunalul Muncii, care a confirmat prezența dumpingului social și a revizuit drepturile salariale neachitate ale românului, estimându‑le la aproximativ 200.000 de euro.
Curtea de Casație a pus capăt procedurilor, confirmând hotărârile anterioare. Compania de transport belgiană a contestat decizia, încercând prin toate mijloacele legale să anuleze rezoluțiile favorabile angajatului. În ciuda presiunilor legale puse de o corporație cu cifre de afaceri impresionante, instanța supremă a menținut că un angajat care își desfășoară activitatea în mod normal pe teritoriul belgian trebuie plătit conform grilei salariale din Belgium, indiferent de țara în care a fost semnat contractul de muncă.
Sentința definitivă emisă de Curtea de Casație nu reprezintă doar un triumf personal obținut după 11 ani de eforturi legale, ci și un precedent de o relevanță majoră pentru piața muncii din Uniunea Europeană. Această hotărâre deschide calea pentru alți șoferi din Europa de Est care activează pentru corporații multinaționale prin intermediul firmelor-fantomă sau filialelor secundare, confirmând că locul de muncă real are prioritate față de strategiile financiare menite să reducă costurile cu forța de muncă.
COMENTARII / 0