Ungaria avertizează: Dunărea a crescut, turbină Paks va reporni

Magyar a menționat în săptămâna precedentă că există șansa unei creșteri a producției, susținând că precipitațiile anticipate în Austria ar putea face ca nivelul Dunării să se ridice, însă a subliniat că această creștere va fi de scurtă durată, potrivit Reuters.

Ungaria a reluat luni funcționarea unei turbine la Paks, centrală nucleară, odată cu creșterea nivelului apelor Dunării, care furnizează răcirea instalației.

Centrala nucleară generează aproape jumătate din totalul energiei electrice produse în țară.

Citește șiGrecia a fost desemnată cea mai populară destinație din lume pentru luna de miere în 2027, depășind Bali și Maldive

În ultimele săptămâni, nivelul Dunării a scăzut la valori istorice extrem de reduse, sub influența unui val de căldură prelungit și a secetei ce a afectat o mare parte a Europei, iar centrala a fost nevoită să funcționeze la doar 10% din capacitate, cu o singură turbină din cele 8 rămase în funcțiune.

În această vară, secetele au provocat o scădere semnificativă a producției de energie electrică, în același timp perturbând transportul maritim și serviciile de sănătate publică din Europa, iar efectul asupra economiei regionale a atins deja sute de miliarde de euro.

Creștere pe termen scurt

Prim-ministrul Peter Magyar a declarat luni că tehnicienii au început să reactiveze a doua turbină la centrala nucleară de la Paks, după ce nivelul Dunării a crescut cu 19 centimetri față de minimul înregistrat săptămâna trecută.

A doua turbină se pregătește să genereze energie electrică în seara de luni, a menționat pe Facebook.

Măsuri în termen de lung

Magyar a mai spus săptămâna trecută că guvernul lucrează la soluții pe termen lung, inclusiv la revizuirea proiectului de extindere a centralei de la Paks 2, întrucât proiectele actuale fac ca noua centrală planificată să depindă de apa de răcire din Dunăre.

Era vital ca centrala nucleară să continue să funcționeze, a declarat Magyar săptămâna trecută, deoarece

„economia maghiară nu poate funcționa fără centrală timp de luni de zile”

.

Guvernul a decis, de asemenea, să-și diversifice aprovizionarea cu energie, Magyar afirmând că guvernul va organiza o licitație pentru o capacitate de generare a energiei eoliene de 700 de megawați până la 31 august și va dezvolta o capacitate eoliană de 4 gigawați până în 2030.

Provocările României

În România, intervențiile realizate pe ramura Bala a Dunării au în prezent încetinit scăderea fluxului în apropierea centralei nucleare de la Cernavodă.

În sâmbătă, operațiunea s-a finalizat, implicând patru barje scufundate în mod controlat pe acest braț, iar scopul a fost canalizarea unei porțiuni din debit către zona centralei nucleare.

În duminică, directorul centralei nucleare a anunțat că pentru unitatea 2 este asigurată apă de răcire pe parcursul a nouă zile viitoare, iar nivelul apei a urcat cu 8 centimetri.

Cei 8 cm „câștigați” înseamnă că am reușit să redirecționăm spre Cernavodă aproximativ 50 de metri cubi de apă pe secundă, însă pericolul nu a trecut, întrucât în orice moment barjele pot fi dislocate din poziția actuală și se poate diminua, sau chiar anula, redirecționarea debitului suplimentar spre centrala nucleară, a transmis, duminică, și secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Ionel Scrioșteanu, pe pagina sa de Facebook.

În ultima parte a lunii iulie, unitatea 1 a fost suspendată în mod controlat din aceeași cauză, iar autoritățile au căutat modalități pentru a păstra unitatea 2 în funcționare.

În mod obișnuit, Centrala de la Cernavodă furnizează aproape o cincime (20%) din energia electrică a României.