Se crează un element div și se atribuie la variabila ad.
ad.id = ‘AdSense’;
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiBloc Kiev lovit de dronă rusească: 4 rănite, 2 copii
ad.style.display = ‘block’;
Linia de cod ad.style.position = ‘absolute’; este afișată aici.
Proprietatea ad.style.top primește valoarea ‘-1px’.
ad.style.height este setat la ‘1px’.
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3873369″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/unul-dintre-arhitectii-unei-scheme-ponzi-care-a-pagubit-mii-de-indieni-este-arestat-in-romania-india-cere-extradarea-ucraineanului-3873369″,”fullCatPath”:”/stiri/actualitate/justitie”}
Mumbai, India, a solicitat ca România să efectueze extrădarea unui cetățean ucrainean, acuzat că face parte din „persoanele cheie” dintr-o schemă Ponzi de peste 16 milioane de euro. Bărbatul a fost arestat de urgență în luna mai, iar la finalul lunii iulie se așteaptă să fie cunoscută hotărârea instanței privind dosarul de extrădere.
Scriptul adaugă o funcție anonimă la lista googletag.cmd, iar această funcție apelează googletag
luna mai, pe baza unei notițe roșii emise de Interpol New Delhi din India, autoritățile române au arestat pe Oleksandr Zapichenko, urmărit internațional, pentru spălare de bani.
Conform informațiilor furnizate de autoritățile indiene, se constată că ucraineanul, în colaborare cu alte persoane, a orchestrat o schemă Ponzi care promitea investitorilor randamente între 6% și 11% pe săptămână. Acestea erau prezentate ca investiții în aur, argint, bijuterii cu diamante și alte pietre prețioase.
Conform informațiilor din presa locală, aproximativ între 14 și 15.000 de persoane ar fi fost atrase în această schemă.
Conform autorităților, fondurile victimelor erau preluate în numerar de membrii rețelei. Acești bani, ulterior, erau „spălați” printr-o serie de tranzacții financiare și, în final, convertiți în criptomoneda USDT, o monedă digitală cu paritate 1:1 cu dolarul american.
Arhitecții schemei au fost localizați în România și Moldova.
Autoritățile din India au confirmat că Oleksandr Zapichenko a jucat un rol esențial în această schemă.
El era responsabilul direct al transformării depozitelor clienților din numerar în criptomonede și singurul care administra portofelele electronice în care se depozita acest capital.
Autoritățile din India au indicat că daunele totale ar depăși peste 1,7 miliarde de rupi indieni, echivalentul a puțin peste 16 milioane de euro.
Conform informațiilor din presa locală, autoritățile din India au început acțiuni la începutul anului 2025, efectuând percheziții în 13 locații din Mumbai și Jaipur, iar ca rezultat au confiscat documente și au blocat conturile bancare ale membrilor grupării.
În cadrul acestei scheme se presupune că, pe lângă cetățeni indieni, au participat și alți cetățeni ucraineni.
Oleksandr Zapichenko și Olena Stoian au fost identificați de autoritățile indiene ca fiind proiectanții schemei. În cazul în care Zapichenko a fost localizat în România, Stoian a fost
Zapichenko a solicitat să fie plasat în arest la domiciliu
Pe 22 mai, autoritățile din România au reținut pe Oleksandr Zapichenko; la ziua următoare, Curtea de Apel București a emis ordinul de arestare provizorie în scopul extrădării, sub condiția de urgență. Arestarea a fost prelungită, succesiv, cu 30 de zile la fiecare etapă.
Autoritățile din India au informat autoritățile din România că acuzarea împotriva lui Oleksandr Zapichenko nu reprezintă o infracțiune de natură politică sau militară.
Judecătorii din România au stabilit că arestarea lui este indispensabilă, deoarece nu există garanții suficiente pentru a preveni riscul de fugă sau de sustragere.
„nu există garanții suficiente pentru a se evita riscul de fugă sau de sustragere”
Ucraineanul, reprezentat de un avocat, a contestat hotărârea adoptată de judecătorii români și a solicitat să fie plasat în arest domiciliu. În plus, el a negat în fața aceluiași tribunal că ar fi avut vreo implicare în schemă de tip Ponzi dezvăluită de autoritățile indiene.
Examinările efectuate de autoritățile române au constatat că Zapichenko nu deține niciun domiciliu și nici o reședință în România, nu i s-a conferit dreptul de azil și nu se bucură de statutul de refugiat pe teritoriul național.
În același moment, ucraineanul nu deține nici un loc de muncă, nici o reședință permanentă în cadrul Uniunea Europeană. Singurul document pe care l-a depus este un proiect de contract de închiriere pentru un imobil din România, fără a fi semnat.
În cadrul procedurii de extrădere, următoarea întâlnire este programată pentru 29 iulie și va avea loc în Curtea de Apel București.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0