„Următorii 30-40 de ani vor fi foarte dificili”: Avertismentul unui economist celebru despre criza căreia Occidentul nu îi va face față

Scăderea natalității, îmbătrânirea populației, creșterea raportului de dependență demografică, nevoia de a cheltui mai mult pe apărare și pentru combaterea schimbărilor climatice și nivelurile tot mai ridicate ale datoriilor publice creează o criză fiscală căreia guvernele încă nu îi pot face față, a avertizat celebrul economist britanic Charles Goodhart, care a precizat în timpul unui podcast recent că „următorii 30-40 de ani vor fi foarte dificili”.

„Cei care au trăit în special în anii dintre 1950 și 2020 – acei 70 de ani au fost, probabil, cei mai buni ani în privința creșterii, nivelului de trai și condițiilor pe care nu doar Marea Britanie, dar practic toată lumea occidentală i-a văzut vreodată”, a spus Goodhart, care va împlini 90 de ani în luna octombrie.

„Nu știam noi cât de norocoși eram, iar multe dintre condițiile care ne-au dat acea perioadă magnifică au dispărut”, potrivit lui Goodhart.

Citește și„Omule mare, suntem cu ochii pe tine”. Ministrul polonez de externe, ironic la adresa lui Elon Musk după ce oficialii ucraineni au raportat noi restricții Starlink

Profesor emerit la London School of Economics, economistul britanic a ocupat anterior un rol semnificativ la Banca Angliei. Legea denumită Goodhart, care afirmă

„când o măsură devine o țintă, încetează să mai fie o măsură bună”

, primește numele său pentru că a introdus conceptele cheie ale acestei teorii într-un articol publicat în 1975 privind politica monetară a Marii Britanii.

Din învățăturile lui Goodhart, cea mai semnificativă concluzie este că transformările demografice ar putea avea o relevanță mai mare decât numeroasele discuții care în prezent ocupă mintea liderilor băncilor centrale, menționează Financial Times.

Chiar dacă ești pesimist și te înșeli, vei fi fericit, deoarece realitatea este mai favorabilă decât îți imaginaai.

Goodhart a fost unul dintre primii specialiști care au susținut că elementele avantajoase, care pentru trei decenii au simplificat activitatea băncilor centrale – reducerea inflației, costul scăzut al forței de muncă și dobânzile reduse – s-au întors în sens opus.

Cheltuielile ridicate legate de pensii și asistența medicală vor intensifica presiunea asupra inflației și asupra ratelor reale ale dobânzilor. Această situație se agravează și prin volumul mare al datoriilor publice: numeroase bănci centrale nu mai pot combate inflația fără a provoca incertitudini pe piața obligațiunilor.

Goodhart a declarat:

„Am fost mereu un pesimist, în parte pentru că dacă greșești, ești fericit, întrucât situația este, de fapt, mai bună decât te temeai”

„

Goodhart a declarat în cadrul podcastului că oamenii trebuie să se pregătească pentru un viitor ce va deveni din ce în ce mai dificil de parcurs, potrivit ABC News.

În primele decenii ale perioadei de țintire a inflației în Marea Britanie, inițiată în anii 1990, s-a desfășurat într-o fază de globalizare în care statele occidentale au transferat tot mai multă producție în țări străine și au redirecționat producția internă către servicii.

Goodhart a afirmat că băncile centrale acționau în totalitate în concordanță cu dorințele guvernelor, ușurându-le existența prin reducerea ratelor de dobândă.

„Băncile centrale făceau exact ce doreau guvernele, făcându-le viața mai ușoară prin scăderea ratelor dobânzilor”

„A fost o perioadă favorabilă, însă oamenii nu au realizat cât de temporară și favorabilă era, în parte din cauză că ei credeau că totul se datora genialității și expertizei băncilor centrale în menținerea acestor ținte de inflație.”

„Dar pentru băncile centrale nu a fost deloc dificil”, a mai spus Goodhart. „Într-adevăr, dacă iei perioada de după marea criză financiară, problema pe care o aveau băncile centrale era relaxarea suficientă a politicii monetare pentru a readuce inflația la nivelul țintă.”

Astăzi, tinerii se pot confrunta cu obstacole de o severitate incredibil de dure atunci când încearcă să intre în domeniul profesional.

Din păcate, acel declin pe termen lung al ratelor dobânzilor începând cu anii ‘90 a contribuit la dificultățile legate de obținerea unei locuințe pe care le resimt tinerii din ziua de azi, pentru că valoarea activelor a crescut foarte rapid în raport cu veniturile în acele decenii, a explicat Goodhart.

„Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, valorile activelor cresc.” Tinerii de acum trăiesc într-o lume foarte diferită. Nivelul de trai continuă să crească, însă mult mai încet decât ritmul cu care societatea era obișnuită.

Conform lui Goodhart, provocările cu care tinerii se confruntă astăzi pentru a se integra în piața muncii sunt extrem de grele.

„Cred că condițiile pentru tinerii absolvenți de universități, în acest moment, sunt considerabil mai grele decât ar fi fost în alte condiții, din cauza inteligenței artificiale.”

„Și, din nou, adaugă la asta problema că nu îți poți permite o locuință și faptul că este tot mai greu să își găsești un job”, a spus economistul britanic. Tinerii care se orientează înspre joburile de birou „li se alătură cu siguranță celor din clasa muncitoare în convingerea conform căreia condițiile s-au schimbat în defavoarea lor.”

În următoarele decenii, îmbătrânirea populației va pune pe lucrătorii mai tineri sub o povară fiscală tot mai intensă, iar guvernul britanic va trebui să reorganizeze sistemul de impozitare pentru a răspunde unor realități demografice și fiscale grave, a declarat Goodhart.

„Ar trebui să treacă de la taxarea veniturilor și profiturilor la taxarea activelor, în special a pământurilor și proprietăților”, a spus economistul. „Trebuie să mutăm povara fiscală de pe umerii producătorilor – muncitori și oameni de afaceri – și să o transferăm celor care au active a căror valoare a înregistrat o creștere spectaculoasă.”

Bineînțeles, orice încercare de a taxa mai aspru activele și terenurile oamenilor foarte bogați îi va nemulțumi pe unii dintre ei, care se vor opune acestor schimbări.

Partidele din spectrul politic, atât cele de dreapta, cât și cele de stânga, par să devină tot mai extremiste.

O altă problemă, absentă în trecut, constă în creșterea intensă a

„polarizării politice tot mai accentuate”

, atât în rândul partidelor de dreapta, cât și în cel al celor de stânga, care devin tot mai extremiste, a declarat economistul britanic.

Întrebat dacă situația în care ne aflăm astăzi ar fi cauzată de eșecul partidelor de centru („calea de mijloc”), Goodhart a declarat că nu știe ce altceva

„Dacă te uiți la indicatorii economici, o combinație între declinul foarte pronunțat al natalității peste tot, ascensiunea Chinei, sfârșitul imperiului sovietic și includerea Europei de Est în sistemul comercial mondial, era inevitabil să se ajungă la o scădere a salariilor reale în economiile dezvoltate, întrucât a apărut o ofertă uriașă de forță de muncă ieftină în plus în alte regiuni”, a spus Goodhart.

„Din cauză că politicienii nu au abordat problema înrăutățirii severe a poziției fiscale, va fi foarte greu pentru băncile centrale să mențină ținta de inflație și controlul monetar”

economistul britanic a avertizat.

Se va mai reveni vreodată la perioada de prosperitate? „Oh, da, nu spune niciodată ‘niciodată’ despre nimic”, a încheiat ironic Goodhart.