Vacanță în Carpați românești, costuri sub Alpi și Dolomiți

Un jurnalist britanic povestește în The Guardian cum o călătorie de 12 zile prin Munții Gurghiu și prin Harghita i-a dezvăluit o destinație autentică și ocolită de turismul internațional, în care a experimentat „acel sentiment glorios, care ne reîncarcă bateriile, de pace, natură și libertate”.

„Uitați de poveștile cu vampiri – Carpații de Est vă oferă vârfuri spectaculoase, urși rătăcitori și o singurătate profundă”, scrie jurnalistul Graeme Green despre aventura sa în munții României.

Citește șiTurcia interzice rețelele sociale copiilor sub 16 ani

„Zona este remarcabil de puțin aglomerată”

Britanicul a parcurs traseul pentru aproape două săptămâni și a decis să se cazeze alături de familie în cabane și căsuțe cu bucătărie. El afirmă că

„o vacanță aici costă infim față de Alpi sau Dolomiți”

.

Alpii francezi și Alpii elvețieni, alături de Dolomiții din Italia, se situează printre cele mai renumite destinații montane din Europa.

„Prin vastele păduri și munți ai județului Harghita, din centrul României, există multe locuri pe care nimeni nu le cunoaște. De fapt, întreaga regiune a trecut neobservată de turiștii internaționali – 85% dintre vizitatori provin chiar din România, ceea ce pare ciudat când descoperi minunile de aici”, scrie el.

„Mai mult decât atât, zona este remarcabil de puțin aglomerată, ceea ce face ca aventura să pară mai autentică”, adaugă jurnalistul.

Jurnalistul subliniază că această regiune din Transilvania a fost în trecut sub suzeranitatea Imperiului Austro-Ungar, fiind alocată României după Primul Război Mondial, iar în zilele noastre, majoritatea locuitorilor din județul Harghita provin din comunități maghiare.

„Influența maghiară se regăsește în bucătăria regională, de la gulaș la kürtőskalács (prăjituri în formă de coș de fum), precum și în porțile de lemn șecui (székelykapu), bogat sculptate, care se află în fața caselor”, explică britanicul.

Băile Tușnad, amplasate în Transilvania. Fotografia provine de la Dreamstime.com.

Ruta prin Transilvania

Jurnalistul a declarat că vacanța sa a început cu un vehicul închiriat în Brașov, îndreptându-se spre nord, în direcția contrară Castelului Bran și a întregului „tam-tam legat de vampiri”.

El povestește cum în scurt timp a lăsat în urmă aglomerația și a descoperit „peisajul rural larg și deschis, împărțind drumul cu fermieri la căruțe trase de cai și trecând pe lângă biserici cu turle argintii și berze albe care își fac cuiburi pe stâlpii de electricitate”.

Primul stop a fost în Sâncrăieni, într-o zonă cu panoramă asupra Munților Harghita. Scriitorul a relatat că și-a petrecut timpul în apropiere de Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din România, înainte de a se plimba prin mlaștina Mohoș, unde copacii și flora particulară i-au evocat

„senzația că ne-am întors în era glaciară”

era glaciară.

Mai târziu, familia s-a îndreptat spre nord, cazând lângă Lacu Roșu, din care a traversat Cheile Bicazului pentru a se bucura de pereții stâncoși impunători, dominați de Piatra Altarului.

Îconfruntarea cu urșii din Harghita

Pe parcursul călătoriei, jurnalistul și familia sa au vizitat două puncte speciale de observare a urșilor. Graeme Green spune că au urmărit patru urși „hrănindu-se cu porumbul pregătit pentru ei” la observatorul Medveles din Șălaj, o experiență repetată ulterior și în afara stațiunii Băile Homorod, unde au observat „două femele impunătoare care par gata să se înfrunte pentru zona de hrănire”.

Jurnalistul notează însă că „cea mai frumoasă întâlnire a călătoriei” a avut loc direct pe drumul spre lac. Atunci au zărit o ursoaică împreună cu puiul ei. Britanicul spune cum au văzut „o mamă și puiul ei plimbându-se încet prin pădure și mirosind aerul de lângă marginea drumului”.

Urși de culoare brună se află în interiorul unei păduri din România. Surse foto: Dreamstime.com

La 1.550 de metri, se gătește în stil tradițional și se simte solitudinea.

În zona de nord, aventura a evoluat, iar grupul a inițiat o drumeție prin „liniștiții Munții Gurghiu”.

La 1.550 de metri de sus, izolat de oricare oraș sau sat, reporterul descrie cum

„patru păstrăvi grași sfârâie pe o placă de piatră încălzită de flacără, o tehnică de gătit folosită de secole de locuitori”

În afară de murmurul delicat al păsărilor, nu se auzea altă zgomot în împrejurimi.

„Această zonă este foarte sălbatică”, îi spune ghidul Samir Teslovan, care i-a servit cu produse de la ferma sa și palincă. Localnicul îi mărturisește că vine în acești munți de o viață pentru a-și reîncărca sufletul: „Prefer zonele sălbatice, unde nu merge nimeni. Aici sunt locuri pe care nimeni nu le cunoaște”.

Lacul Zetea, lacul artificial unic din regiunea de sus a Târnavei Mari. Sursa foto: Dreamstime.com

Tăcere și libertate în jurul Lacului Zetea

După o urcare pe vârful Harghita Mădăraș, la 1.801 metri, unde tunetele și ploaia i-au udat până la piele, familia și-a petrecut una dintre ultimele după-amieze făcând caiac pe lacul Zetea.

Vâslind spre o peninsulă împădurită, s-au oprit și au lăsat vâslele deoparte pentru a pluti și a se lăsa purtați de curent. În acel moment, jurnalistul spune că a regăsit „acel sentiment glorios, care ne reîncarcă bateriile, de pace, natură și libertate, ca vântul”.