În Rusia, un termen a căpătat o notorietate crescândă odată cu începerea conflictului din Ucraina: femeile care se căsătoresc în grabă cu militari destinați frontului, uneori chiar într-un timp extrem de scurt, pentru a obține ulterior compensații financiare de 60-70.000 dolari în cazul decesului partenerului. Un material documentar prezentat de canalul de YouTube „Ostorojno, Sobchak” a scos în evidență extinderea acestui fenomen.
Anumiți experți din Rusia avertizează că această etichetare ar putea conduce la stigmatizarea femeilor care într-adevăr au avut căsnicii legale cu militari.
Un caz recent a adus în atenție Gheorghi Kostîrko („Ghera”) și Angelina, o căsătorie care a devenit subiect de dispută după decesul unuia dintre soți.
Citește șiZelenski: 8.000 de soldați nord-coreeni în Rusia, alți 10.000 urmează
Într-un reportaj realizat de canalul de YouTube „Ostorojno, Sobchak”, a fost adus în atenție cazul lui Gheorghi Kostîrko, supranumit „Ghera” de către familie, și al soției acestuia, Angelina.
Durata scurtă a relației a fost subliniată de mama militarului, care a declarat că familia nu a avut cunoștință despre căsătorie în timpul vieții acestuia.
După spusele acesteia, evenimentele s-au succedat cu o rapiditate extremă, toate formalitățile putând fi rezolvate într-o singură zi.
Mama lui Gheorghi relatează că cei doi nu au conviețuit niciodată și nu au avut o relație familială tradițională. Nu a existat o căsnicie în adevăratul sens al cuvântului, ci doar o serie de întâlniri care au dus la decizia de a-și înregistra uniunea.
„Ei nu au trăit împreună, nu au avut o viață comună. Nu pot spune că a fost o familie. S-au întâlnit de câteva ori, după care au decis să meargă și să înregistreze căsătoria. Noi nu am fost anunțați, nu am participat, nici măcar nu știam că există această persoană în viața lui”
, afirmă mama lui Gheorghi.
În urma decesului, femeia relatează că a aflat de circumstanțele în care se află, după cum urmează:
Un eveniment devastator i-a lăsat fără cuvinte pe cei care l-au cunoscut. Femeia relatează că mai întâi a primit vestea decesului, iar apoi a aflat despre existența unei văduve despre care nu avea cunoștință. În perioada în care ea încerca să digere informațiile, cealaltă femeie se mișca deja rapid pentru a rezolva problemele birocratice.
„Pentru noi a fost un șoc imens. Întâi am aflat că a murit, iar apoi că există o soție despre care nu știam nimic. În același timp în care noi încercam să înțelegem ce s-a întâmplat, ea deja se ocupa de acte”
, spune femeia.
În cazul Angelinei, învinuirile aduse sunt clare și se referă la perioada în care ea a inițiat procesul de obținere a despăgubirilor.
Mama defunctului relatează că Ghera a demarat procedura de obținere a despăgubirilor imediat după decesul acestuia. Nu a existat nicio încercare de comunicare din partea ei, nici măcar o discuție sau un gest de stabilire a unui contact. Pentru familia îndoliată, întreaga situație a fost percepută ca fiind centrată exclusiv pe aspectul financiar.
„Cum a murit Ghera, ea imediat a început să depună documente pentru plăți. Nu a venit la noi, nu a discutat, nu a încercat să stabilească un contact. Pentru noi a fost ca și cum totul s-ar fi redus doar la bani”
, afirmă mama bărbatului care a decedat.
În ciuda decesului soțului, familia a depus eforturi pentru a face căsătoria invalidă. Gheorghi fiind decedat, decizia instanței de a permite divorțul, pe baza unei procuri generale, nu a putut să aibă efect, procedura fiind încheiată prematur.
Într-o declarație recentă, Angelina a afirmat că îi este imposibil să-și dovedească emoțiile în fața instanței de judecată. Acesta este un aspect crucial în cazul său.
„Nu pot să demonstrez sentimentele în instanță”
a declarat ea.
Într-o discuție documentată, Angelina a negat vehement acuzațiile, afirmând că legătura lor a fost autentică, deși de scurtă durată. Decizia de a-și uni destinele a fost, potrivit spuselor sale, o alegere comună, luată într-un cadru temporal restrâns:
„Noi am comunicat, ne-am întâlnit, am decis împreună că vrem să fim împreună și că este normal să oficializăm relația. Nu a fost o decizie unilaterală și nu a fost nimic fictiv în asta”
, a declarat ea.
În legătură cu acuzațiile formulate de familie, declarația lui Angelina relevă o dilemă:
Într-o stare de nedumerire, aceasta declară: Nu înțeleg de ce trebuie să demonstrez acum ceva ce nu poate fi demonstrat. Exprimarea sentimentelor devine un subiect delicat atunci când aceasta se întreabă retoric:
„Cum pot să dovedesc sentimentele? Cum pot să explic ce a fost între noi?”
În continuare, evidențiază natura subiectivă a relațiilor interumane, menționând că aceste lucruri nu se pot măsura și nu se pot arăta cu documente.
În ciuda acuzațiilor, femeia susține cu tărie că demersurile sale sunt conforme legii și nu înțelege de ce i se reproșează că își face dreptate:
Spunând despre statutul ei marital, femeia declară: Nu fac nimic în afara legii, vreau doar drepturile care mi se cuvin. Documentul oficial al căsătoriei confirmă situația ei.
„Eu sunt soția lui oficială. Există un certificat de căsătorie. Tot ce mi se cuvine prin lege, voi lua. Nu cer nimic în plus, nu fac nimic ilegal. Statul a stabilit aceste reguli, iar eu doar le respect”
Se pare că răspunsul familiei ar putea avea o motivație financiară, afirmă Angelina, sugerând o legătură între cele două. Decizia lor poate fi determinată de un factor economic.
Spune că abundența de declarații privind lipsa unei căsătorii autentice apare postum. Pe când era încă în viață, nimeni nu se întreba despre natura relației lor. Acum, însă, li se pare oportun să aducă astfel de acuzații, afirmă ea.
În alte situații, căsătorii rapide au loc, iar familiile respective obțin informații prea târziu, după ce deja s-au produs evenimente nedorite.
În cadrul reportajului sunt aduse în atenție și alte cazuri asemănătoare, unde conexiunile sentimentale s-au dezvoltat extrem de rapid, ca urmare a iminentei plecări pe front. O mamă a unui militar relatează că fiul său a încheiat o căsătorie după ce s-au văzut de doar câteva ori:
Întrun interval extrem de scurt, ei abia dacă au avut ocazia să se cunoască îndeaproape. După numai câteva întâlniri, au decis să facă pasul cel mare și au înregistrat oficial căsătoria, totul desfășurându-se cu o rapiditate uluitoare. Abia după ce el a dispărut de pe scena familiei, ele au început să realizeze ceea ce se întâmplă cu adevărat.
În urma decesului, familia a descoperit existența unei văduve care deținea drepturi exclusive asupra sumelor de bani oferite ca despăgubire: compensațiile în caz de deces.
Moartea sa a scos la iveală existența unei văduve, fapt necunoscut până atunci. Familia sa nu a primit nicio notificare și nici nu a fost informată despre căsătorie. Nici măcar nu au avut cunoștință de această persoană din viața lui.
„Nu am fost anunțați, nu am fost invitați la nuntă, nu am văzut această persoană în viața lui înainte. Pentru noi a fost un șoc total”
au declarat cei care l-au cunoscut.
Numeroase familii luptă în instanțele de judecată pentru a anula aceste căsătorii, dar se lovesc de obstacole juridice evidente. Potrivit spuselor unui avocat, într-un reportaj recent, limitările juridice sunt foarte clare în astfel de cazuri.
În situația în care este prezentat un certificat de căsătorie, tribunalul consideră implicit că respectiva uniune este legitimă și are valabilitate. În cadrul legislației actuale nu se regăsește o metodologie clară care să determine caracterul real sau artificial al sentimentelor dintre cei doi parteneri. În acest context, sarcina de a proba lipsa unei conexiuni autentice devine extrem de dificilă. Cum ar fi posibil să se dovedească că cei în cauză nu și-au propus să conviețuiască efectiv? Aceste aspecte se dovedesc a fi greu de demonstrat în fața instanței.
„Nu pot să demonstrez sentimentele în instanță”
, remarcă o femeie, evidențiind astfel imposibilitatea practică de a soluționa într-un mod obiectiv numeroase cazuri similare.
Dezinformarea a izbucnit după decesul unor militari, provocând Haos informațional.
Ancheta jurnalistică a scos la iveală și procedura prin care rudele sunt informate despre decesul celor mobilizați pe front, de obicei într-un mod neclar și lipsit de transparență. În cadrul reportajului, unul dintre cei intervievați a relatat:
Au fost informate într-un mod extrem de concis: ceea ce a mai rămas după deces a fost recuperat și asta li se va oferi. Procesul de deces și circumstanțele aferente nu au făcut obiectul vreunei explicații.
Într-un alt scenariu, familiile relatează o serie de declarații contradictorii:
Li s-a comunicat inițial că este dispărut, ulterior că suferă răni, iar în final că a decetat, însă nimeni nu a putut furniza informații definitive și clare.
În Rusia, de la începutul conflictului din Ucraina, a apărut o situație deosebită, generată de faptul că statul a oferit 60.000 de dolari drept compensație familiilor militarilor care își pierd viața și a ușurat procesul de înregistrare a căsătoriilor, inclusiv prin mijloace administrative.
În urma acestui fenomen, au fost raportate căsătorii precipitate anterior deplasării pe front, care au generat ulterior conflicte între familiile militarilor și soțiile acestora în legătură cu obținerea despăgubirilor. Denumirea de „văduve negre” a fost mediatizată prin intermediul mass-media și al platformelor online, însă nu sunt disponibile statistici oficiale care să cuantifice acest fenomen.
Se remarcă faptul că anumite investigații subliniază dificultatea de a furniza dovezi judiciare în aceste cazuri și că această etichetare risca să majoreze stigmatul asupra femeilor care într-adevăr au avut legături autentice cu militarii. Aceste situații sunt deosebit de complexe și pot conduce la repercusiuni nedorite pentru femeile în cauză.
COMENTARII / 0