Potrivit unui raport realizat de cercetători de la Universitatea Kent din Marea Britanie și publicat în revista Nature, aproximativ 27% din suprafața terestră a planetei ar putea fi deja protejată prin diverse forme de conservare a biodiversității, spune Phys.
Descoperirea sugerează că ținta internațională de conservare a 30% din suprafețele terestre și marine până în 2030 ar putea fi mai aproape decât indică statisticile oficiale.
Suprafața conservată ar putea fi considerabil mai extinsă decât indică datele statistice.
Citește șiO nouă armă împotriva unei ciuperci care amenință agricultura globală. Ce au descoperit cercetătorii
Majoritatea statelor lumii s-au angajat să protejeze 30% din uscatul și oceanele planetei până în 2030, cu intenția de a opri și chiar inversa declinul biodiversității.
Deși datele oficiale recente arată că numai 18,5% din terenul terestru este menționat ca fiind protejat.
Prin combinarea datelor globale cu informațiile naționale despre zonele de conservare, o echipă internațională de cercetători a estimat că proporția reală ar putea ajunge la 26,8%.
„Cu patru ani rămași până la termenul-limită, componenta terestră a obiectivului de 30% pare imposibil de atins. Analiza noastră sugerează că o suprafață mult mai mare de teren se află sub o formă de conservare decât se recunoaște în prezent”, a declarat Helen O’Neill, autoarea principală a studiului.
Protecția mediului nu se limitează doar la creșterea suprafețelor de protecție.
În ciuda rezultatelor încurajatoare, cercetătorii avertizează că numeroase habitate rămân insuficient protejate.
Printre ele se găsesc pajiștile și zonele cu vegetație arbustivă, care găzduiesc specii adaptate la condiții de mediu particulare.
În plus, doar desemnarea unor zone de conservare nu asigură protecția biodiversității.
„Conservarea a 30% din suprafața terestră și marină nu este suficientă în sine. Obiectivul prevede și ca aceste zone să fie administrate eficient, pentru rezultate pozitive asupra biodiversității, și să fie amplasate acolo unde pot avea cel mai mare impact”, a explicat Heather Bingham, coautoare a studiului.
Conform cercetătorilor, zonele protejate trebuie să fie interconectate eficient, să cuprindă varietăți de ecosisteme și să fie gestionate just pentru comunitățile locale.
Specialiștii solicită recunoașterea spațiilor de protecție deja stabilite.
Bob Smith, directorul Institutului Durrell pentru Conservare și Ecologie din cadrul Universității Kent, susține că autoritățile ar trebui să acorde o atenție sporită zonelor de conservare care sunt înregistrate exclusiv în bazele de date naționale.
„Trebuie să depunem mult mai multe eforturi pentru a recunoaște oficial zonele de conservare existente, care în prezent sunt înregistrate doar în bazele de date naționale”, a afirmat acesta.
Cercetătorul a subliniat că trebuie îmbunătățită administrarea ariilor conservate.
„Extinderea suprafețelor aflate sub conservare va avea un impact redus dacă aceste zone nu sunt administrate eficient și echitabil”.
Smith a precizat.
COMENTARII / 0