var ad = document.createElement(‘div’);
Variabila ad.id este setată la ‘AdSense’.
Proprietatea className a obiectului ad este setată la ‘AdSense’.
Citește șiVideo Un spion rus căutat de SUA a fost arestat în Muntenegru. Pe capul lui Mihail Zvinciuk era pusă o recompensă de 10 milioane $
Această instrucțiune atribuie proprietății de afișare a obiectului ad valoarea ‘block’.
Linia de cod ad.style.position = 'absolute'; setează poziția elementului ad în mod ‘absolute’.
ad.style.top este setat la ‘-1px’;
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3896347″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/descoperiri/viata-pe-pamant-ar-fi-putut-aparea-de-doua-ori-studiul-care-pune-sub-semnul-intrebarii-una-dintre-cele-mai-vechi-teorii-din-biologie-3896347″,”fullCatPath”:”/stiri/sci-tech/descoperiri”}
O cercetare recentă, difuzată în publicația Science Advances, prezintă o teorie ce ar putea revoluționa percepția noastră asupra apariției vieții pe Terra. Specialiștii susțin că cele două ramuri majore ale vieții – bacteriile și arheele – s-ar fi transformat în organisme autonome pe trasee evolutive distincte, fapt care indică posibilitatea ca viața să fi survenit de două ori în mod independent, potrivit Science Alert.
Originea vieții pe Pământ reprezintă una dintre cele mai mari enigme ale științei. Cum au reușit primele forme de materie lipsită de viață să se transforme în organisme capabile să crească, să consume energie și să se reproducă este o întrebare la care cercetătorii încearcă să răspundă de zeci de ani.
Un studiu recent, publicat în Science Advances, aduce o teorie neașteptată: trecerea de la materie nevie la organisme vii s-ar fi desfășurat nu o dată, ci două ori.
Conform autorilor studiului, cele două ramuri majore ale vieții – bacteriile și arheele – au conceput, în mod independent, mecanisme metabolice ce le-au conferit autonomia organismelor.
„Noile date permit o singură concluzie. Linia bacteriană și cea arheică au făcut tranziția către starea de viață liberă în mod independent. (…) Avem o singură origine a codului genetic, dar două origini ale vieții”, afirmă William Martin, biolog la Universitatea Heinrich Heine din Düsseldorf și unul dintre autorii studiului.
teorie ce ar putea redefini „arborele vieții”
Astăzi, ceea ce numim viață se caracterizează prin capacitatea ființelor vii de a răspunde la mediul înconjurător, de a genera energie, de a se dezvolta și de a se reproduce.
Metabolismul constituie un factor crucial – este colectivitatea reacțiilor chimice care fac posibilă sinteza moleculelor esențiale pentru activitatea celulelor.
În esență, reacțiile biologice depind de enzime, iar acestea, la rândul lor, sunt produse ale metabolismului. Acest paradox a determinat cercetătorii să caute explicații în mediul în care ar fi apărut primele forme de viață.
Teoriei majoritare, conform, susține că viața a înflorit în apropierea izvoarelor hidrotermale, unde metalele naturale ar fi putut acționa ca primii catalizatori ai reacțiilor chimice indispensabile pentru apariția metabolismului.
Există două căi distincte care duc la același punct final.
Echipa a examinat structura proteinelor care acționează în metabolismul bacteriilor și arheelor și a conceput un algoritm ce le-a permis să reconstruiască ordinea în care au apărut enzimele esențiale.
Analizele indică faptul că ultimul strămoș universal comun al tuturor celulelor, denumit LUCA (Last Universal Common Ancestor), nu dispunea de autonomie totală.
„Am descoperit că LUCA dispunea de enzime doar pentru aproximativ jumătate din reacțiile metabolice. Cealaltă jumătate era catalizată de metalele din mediul în care a apărut”, explică William Martin. Cu alte cuvinte, primele proto-celule depindeau încă de reacțiile chimice produse în mediul înconjurător.
Abia după milioane de ani, organismele au început să genereze enzime proprii, obținând astfel capacitatea de a supraviețui fără sprijinul catalizatorilor naturali.
Potrivit cercetătorilor, acest proces nu s-a desfășurat înainte de separarea bacteriilor și arheelor, ci după. Cele două linii evolutive ar fi găsit independent soluții pentru aceleași probleme biochimice.
„Putem observa cazuri în care strămoșii bacteriilor și arheelor au dezvoltat în mod independent enzime cu structuri diferite pentru a cataliza aceeași reacție metabolică esențială”, spune biologul Natalia Mrnjavac.
Această convergență evolutivă determină autorii să susțină că două grupuri au obținut viața autonomă în mod separat, chiar dacă împărtășeau același cod genetic.
O variantă potențială a originilor metabolismului
Cercetarea oferă o posibilă clarificare pentru una dintre cele mai dificile întrebări din biologie: cum funcționa metabolismul înainte ca ATP să apară, molecula care, astăzi, susține aproape toate procesele celulare.
Cercetătorii au identificat o variantă naturală de fosfor, denumită fosfit, prezentă în izvoarele hidrotermale, și care ar putea să îndeplinească acest rol.
„Fosfitul și paladiul înlocuiesc ATP-ul și enzimele. Este uimitor și face ca evoluția timpurie să fie mult mai ușor de înțeles”, afirmă cercetătoarea Manon Schlikker.
Autorii studiului menționează că propunerea lor trebuie verificată prin investigații adiționale. În cazul în care concluziile sunt confirmate, una dintre cele mai populare diagrame biologice – arborele vieții – ar putea fi supusă unei reexaminări.
În loc să se regăsească un singur „trunchi” comun de la care s-au derivat toate formele de viață, cercetătorii susțin că ar fi putut exista două ramuri evolutive distincte, care s-au despărțit încă din faza proto-celulelor, înainte ca acestea să fie recunoscute, în sensul strict, ca organisme vii.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0