Prințul Harry a dezvăluit că a trecut printr-o perioadă de depresie după ce s-a mutat în Canada, în 2019, împreună cu Meghan și fiul lor, Archie. Într-un interviu recent, ducele de Sussex a vorbit despre căderea bruscă a nivelului de adrenalină după plecarea din Marea Britanie, dar și despre anii în care a încercat să facă față morții mamei sale, prințesa Diana, ascunzându-și emoțiile. Harry spune că nu a plâns aproape două decenii și că terapia l-a ajutat să înțeleagă că mama sa și-ar fi dorit să fie fericit, anunță The Independent.
Harry a vorbit cu neurocercetătoarea și profesoara de la Universitatea din Arizona, Mary-Frances O’Connor, într-un interviu difuzat joi pe platforma de învățare online MasterClass. În timpul conversației, el a relatat o stare pe care a numit-o „cădere de adrenalină”, resimțită după ce a părăsit Marea Britanie alături de Meghan pentru a se retrage din viața publică pentru o perioadă.
Pe insula Vancouver din Canada, Harry și Meghan și-au ales locuința alături de fiul lor, Archie. În primăvara anului 2020, aceștia au renunțat la funcțiile regale, urmat de relocarea în Statele Unite. În luna precedentă, cei doi au revenit surprinzător în Marea Britanie, după aproximativ șase ani de trai în SUA.
Citește șiÎn 1941, România a deportat peste 35.000 de evrei, majoritatea copii și femei, în Transnistria: „Fiecare a avut un nume, un chip și o viață”
„Aflându-mă în Canada, departe de mediul stresant în care, probabil, corpul meu era pur și simplu plin de adrenalină, în decurs de două sau trei zile am simțit această cădere de adrenalină, ceva ce nu mai experimentasem niciodată până atunci”, a spus prințul Harry.
Ducele de Sussex a precizat că, odată ce s-a distanțat de tensiunea continuă la care era obișnuit, a întâmpinat probleme de adaptare la noile circumstanțe.
„Era ca și cum aș fi avut nevoie de stres pentru a obține adrenalina necesară funcționării creierului meu, deoarece devenisem inutil în gospodărie. De fapt, am intrat într-o stare de depresie timp de aproximativ două săptămâni și simțeam că nu pot funcționa fără adrenalină”, a mărturisit el.
“Mă simțeam vinovat că aș putea fi fericit fără ea”
În aceeași conversație, prințul Harry a discutat efectele pe care decesul mamei sale, Diana, prințesa de Wales, le-a provocat asupra lui. El a povestit anii în care a trăit cu o stare de amorțeală emoțională, fiind convins că fericirea ar însemna să fie neloial față de mama sa.
În discuții anterioare, Harry și fratele său, William, au abordat dificultățile emoționale pe care le-au întâmpinat în urma decesului Dianei, decedată în urma unui accident rutier în Paris. De-a lungul anilor, amândoi au susținut activ diverse organizații și inițiative axate pe sănătatea mintală.
Prințul Harry avea 12 ani la momentul în care a pierdut mama. În prezent, el afirmă că a învățat să trateze durerea ca pe un proces extins, care îl urmărește pe tot parcursul existenței.
Mă consider un elev al doliului
El a relatat și despre perioada în care a activat în armata britanică din Afghanistan, declarând că considera că experiențele de pe front îl vor ajuta să se distanțeze de propriile emoții.
„Când aveam 20 de ani, am plecat de două ori la război, crezând că pot fugi de sentimentele mele”, a spus Harry. „Dar nu asta s-a întâmplat.”
El a declarat că, de-a lungul mulți ani, a suprimat sentimentele, considerând că durerea reprezenta o confirmare a legăturii sale cu mama.
„Am petrecut atât de mult timp amorțit emoțional, în mare măsură pentru că mă simțeam neloial și vinovat pentru faptul că aș fi putut fi fericit și plin de bucurie fără ea. Simțeam că trebuie să fiu trist și că trebuie să fiu amorțit emoțional pentru a-i dovedi că mi-e dor de ea”, a mărturisit prințul Harry.
Nu a lăsat lacrimi în aproape două decenii de la decesul Dianei.
Harry a declarat că nu a lăsat lacrimi să curgă de două decenii aproape, după ce a pierdut mama sa. De asemenea, a spus că a ajuns să nu mai rețină sunetul râsului ei.
Un pas semnificativ în lupta sa cu tristețea a venit dintr-o recomandare a unui specialist. El i-a propus să aplice mirosul mamei sale, acțiune care, conform declarațiilor prințului, i-a permis să trezească sentimentele pe care le-a reținut de mult timp.
„Adevărul este că am descoperit, de fapt, că ea voia doar să fiu fericit”,
a spus Harry
Mary-Frances O’Connor, profesoară și expertă în neuroștiința doliului, a precizat că atunci când pierdem o persoană dragă, creierul nu o tratează ca pe o simplă absență, ci ca pe o pierdere a cuiva pe care încă îl căutăm.
„Creierul tău nu înregistrează persoana iubită ca fiind plecată – o înregistrează ca fiind pierdută. Și va continua să o caute până când îi vei arăta că nu este așa. Încă ne așteptăm ca acea persoană să intre pe ușă”,
profesoara a precizat.
Prințul Harry a discutat și despre modul în care activitatea sa caritabilă influențează existența sa, precum și despre eforturile sale de a perpetua moștenirea mamei sale. El afirmă că inițiativele în care participă au generat pentru el un scop și au facilitat menținerea unei conexiuni vii cu Diana.
„Tot ceea ce fac, tot ceea ce îmi dedic energia, sper că mama mea va fi mândră de asta”, a spus el.
Harry a menționat că, odată ce a început să participe la diverse inițiative, nu a realizat de îndată cât de asemănătoare erau acestea cu activitatea pe care o desfășura mama sa.
„Încercând să continui și să protejez moștenirea ei, ceea ce nu mi-am dat seama a fost că munca pe care am ajuns să o aleg, sau munca de care am ajuns să fiu atras și captivat, era atât de asemănătoare cu munca pe care o făcea ea. Odată cu durerea vine și asta; nu este atât o responsabilitate, cât mai degrabă faptul că o porți în suflet pe persoana pe care ai pierdut-o pe tot parcursul vieții”, a adăugat prințul Harry.
„Există un element al faptului că o port pe mama în sufletul meu, care, în cele din urmă, îmi dă energie pentru activitatea pe care o desfășor”
a mai menționat ducele de Sussex.
COMENTARII / 0