Vladimir Putin și-a repetat cererile maximaliste în fața emisarilor americani și a propus o nouă „misiune umanitară”. Reacția Kievului

Vladimir Putin i-a primit joi pe emisarii lui Donald Trump și și-a menținut cererile maximaliste pentru a pune capăt agresiunii militare împotriva Ucrainei. Jared Kushner...

Vladimir Putin i-a primit joi pe emisarii lui Donald Trump și și-a menținut cererile maximaliste pentru a pune capăt agresiunii militare împotriva Ucrainei.

Jared Kushner și Steve Witkoff au fost întâmpinați de Vladimir Putin la Kremlin, după care au plecat din Moscova la finalul după-amiezii, îndreptându-se spre Dublin pentru o întâlnire cu Volodimir Zelenski. Aceasta reprezintă faza finală a negocierilor ruso-ucrainești reluate marți și miercuri în Abu Dhabi, sub auspiciile SUA.

Kremlinul prelungeste dialogul privind stabilirea păcii în Ucraina prin introducerea unei noi tematici: o structură de securitate europeană, avantajoasă pentru Rusia, deși acest bloc de teritorii situat în Europa și Asia nu a suferit atacuri de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial până la inițierea invaziei sale asupra Ucrainei.

Citește șiUngaria scapă de statutul de „țară-junk” | Moody’s îi crește perspectiva la „stabilă” și-i menține ratingul Baa2

În ciuda altor perspective, Moscova continuă să încerce să implice SUA și China într-o nouă delimitare europeană, inspirându‑se de modelul Ialta și Potsdam, referindu‑se la întâlnirile din 1945 dintre fosta Uniune Sovietică și puterile occidentale care au stabilit ordinea postbelică.

Europa și Kiev se opun unei reconfigurări a zonelor de influență, în acest moment între Washington, Moscova și Beijing, și cer negocieri pentru a încheia războiul.

În data de miercuri, la Dublin, în contextul summitului Comunității Politice Europene, Volodimir Zelenski a declarat că există posibilitatea unei „ferestre de oportunitate” care să permită stabilirea unui armistițiu până la Anul Nou, potrivit AFP.

Cu toate acestea, pe joi, în fața delegației americane, Vladimir Putin a subliniat din nou dorința Rusia de a recupera teritoriile ucrainene pe care le-a anunțat ca fiind anexate și a refuzat orice garanții de securitate pentru Ucraina, în special cele referitoare la prezența trupei internaționale de menținere a păcii în eventualitatea încetării conflictului.

Steve Witkoff și Jared Kushner au susținut implicarea cetățenilor europeni în procesul de dialog.

„Dacă optăm pentru un format multilateral, vom putea continua să avansăm spre rezolvarea problemelor”

– a susținut Jared Kushner, conform AFP. Vladimir Putin a respins cu voce tare această propunere, la fel ca și delegația sa care a fost prezentă la întâlnirile din Abu Dhabi.

Într-un lung schimb de opinii cu emisarii lui Trump, transmis în mod nefiresc la televiziunea rusă, Vladimir Putin a respins totodată orice posibilitate de a stabili „zone gri” sau demilitarizate în jurul liniei frontului, așa cum a propus partea ucraineană.

Referitor la prezența de trupe străine de pace, el a descris această propunere ca fiind

„absolut inacceptabilă”

și a avertizat că aceste forțe ar putea deveni

„ținte legitime”

pentru Rusia.

Miercuri seara, la Dublin, liderul ucrainean a salutat o „schimbare de ton”, mai „pozitivă”, din partea Statelor Unite în ceea ce priveşte includerea Europei în negocierile cu Rusia. Şeful delegaţiei ucrainene, Rustem Umerov, a subliniat însă că „divergențele persistă” asupra chestiunilor „importante”, notează AFP.

Pe cealaltă parte, liderul delegației Kremlinului, Vladimir Medinski, a declarat în fața lumii că

„dialogul”

va persista, însă a manifestat rigiditate în emisiunea rusă. Moscova se va angaja la semnarea unui acord doar sub

„condițiile”

proprii, a subliniat el.

În cadrul întâlnirii cu Witkoff și Kushner, Vladimir Putin a sugerat inițierea unei „operaţiuni umanitare” în orașul ucrainean Kostiantînivka, situat în inima conflictului intens dintre ruși și ucraineni.

„Să facem ceva similar cu ceea ce am făcut”

a declarat el, referindu-se la Oleşkî, orașul din regiunea Herson sub ocupație rusă, unde civilii blocați între schimburi de focuri au ales să fie evacuați în cel mai mare număr către partea ucraineană.

În cadrul acestei operaţiuni, părţile beligerante au observat, fapt excepțional, un armistiţiu local de câteva zile.

Referitor la „misiunea umanitară” din Kostiantînivka, reprezentanții ucraineani au susținut că Putin dorește, de fapt, să efectueze o rotație de trupe, la fel ca în cazul Oleșkî.

„Având în vedere că au introdus echipamente (militare – n.r.) în Oleșkî și au făcut rotații de trupe profitând de operațiunea umanitară, este clar ce vor în Kostiantînivka, dar trebuie să clarificăm toate detaliile”, a declarat consilierul prezidențial pentru comunicare Dmitro Litvin.

În același timp, Rusia a menţinut ofensiva împotriva Ucrainei, ucigând un civil în Kiev.

În nord‑vestul Rusiei, în Sankt Petersburg, joi, un colonel rus a pierdut viața în urma exploziei unui vehicul, iar cauzele rămân încă necunoscute.

Intrarea forțelor ruse în Ucraina, inițiată prin anexarea Crimeei în martie 2014 și declarată oficial pe 24 februarie 2022 ca „operațiune militară specială”, a distrus complet țara vecină și a cauzat sute de mii de decese pe ambele laturi, transformându-se în cel mai sangvin război militar din Europa de la Al Doilea Război Mondial până în prezent.

În realitate, distanța dintre pozițiile celor două faze rămâne semnificativă. Moscova cere, în mod particular, retragerea trupelor ucrainene din întreaga zonă Donețk, în timp ce Kievul nu acceptă să abandoneze pozițiile sale fortificate și să permită Rusiei să avanseze în regiuni din care ar putea iniția atacuri mai viguroase.

În această etapă, Ucraina cere garanții de securitate suficient de robuste pentru a împiedica Rusia să reînceapă atacul, însă Kremlinul refuză să le acorde și, tot mai mult, solicită acum un plan mai extins, denumit așa-zisă nouă arhitectură de securitate în Europa.

COMENTARII / 0