Vortexul polar a înregistrat o modificare neobișnuită a fluxului de vânturi la înălțimi mari, după o încălzire bruscă a stratosferei de peste Arctic. Fenomenul a avut loc cu peste două săptămâni înainte de precedentul record, conform datelor meteorologice din 1958.
Această schimbare poate produce efecte semnificative asupra meteorologiei din emisfera nordică, inclusiv în Europa, unde experții în climatism monitorizează șansele de apariție a unor intervale cu temperaturi considerabil sub nivelurile obișnuite.
Ce a avut loc cu vortexul polar
Citește șiReacția lui Dacian Cioloș după ce RD Congo a anunțat că l-ar putea susține la șefia Francofoniei: „Împărtășim aceleași valori de solidaritate, moderație și cooperare”
Vortexul polar reprezintă un sistem extins de vânturi intense ce se învârt în jurul Polului Nord la înălțimi de zeci de kilometri. În condiții normale, acesta facilitează izolare aerului extrem de rece în zona arctică.
Pe măsură ce sezonul rece se apropie, vortexul devine mai puternic, ajungând, de obicei, la cea mai mare intensitate în lunile de iarnă.
În anumite momente, fluxul său este deranjat de un eveniment numit Sudden Stratospheric Warming – SSW, cunoscut sub denumirea de încălzire bruscă a stratosferei.
În cadrul unui astfel de eveniment, temperatura poate crește substanțial în stratosferă, iar vânturile dominante pot experimenta o scădere a vitezei sau chiar pot schimba direcția.
Acest eveniment poate slăbi vortexul polar, poate induce deformări sau poate stimula divizarea acestuia, modificând circulația atmosferică la scară continentală.
În această ocazie, evenimentul s-a manifestat într-un mod neobișnuit de timpuriu, înainte ca sezonul de iarnă să înceapă în emisfera nordică.
Europa ar putea suferi din cauza unor episoade de frig.
Starea perturbată a vortexului polar amplifică șansele ca modificările circulației atmosferice să faciliteze aerului arctic să se deplaseze spre sud.
În astfel de condiții, unele zone din Europa pot observa scăderi semnificative ale temperaturii, perioade de frig și ninsori, în funcție de localizarea sistemelor de presiune atmosferică.
Consecințele unei încălziri rapide a stratosferei nu apar imediat. Schimbările la înălțimi mari pot modifica fluxul atmosferic la nivelul solului după câteva zile sau chiar săptămâni.
Meteorologii subliniază că, în prezent, nu se poate stabili cu certitudine zonele ce vor fi afectate și cât de intense ar putea fi eventualele episoade de frig.
Un alt aspect distinct al evenimentului constă în momentul în care apare. În noiembrie, temperaturile din Arctica și Siberia nu au atins încă valorile extreme ale mijlocului iernii, fapt care ar putea reduce puterea unor posibile invazii de aer rece.
Ce efect are acest fenomen asupra României?
România ar putea fi inclusă printre națiunile afectate indirect ca urmare a perturbării vortexului polar.
Pentru ca aerul polar să se infiltreze în România, este indispensabilă o configurație atmosferică propice, care să faciliteze mișcarea maselor de aer rece provenind din nord sau nord-estul continentului.
În funcție de modul în care evoluează anticiclonii și zonele de presiune joasă, se poate observa că în Europa Centrală și de Est apar perioade de răcire intensificată, însă există și situații în care aerul extrem de rece rămâne concentrat în alte zone ale emisferei nordice.
Corelația cu fenomenul El Niño
Cercetătorii examinează posibila influență a fenomenului El Niño, care este definit prin creșterea anormală a temperaturii apelor superficiale din Pacificul tropical.
Acest eveniment are potențialul de a altera fluxul aerului la nivel mondial și poate afecta transmiterea undelor atmosferice către stratosfera polară.
Specialiștii investighează dacă nivelul curent al fenomenului El Niño a influențat destabilizarea prematură a vortexului polar.
Cu toate acestea, legătura dintre cele două evenimente rămâne complexă, iar specialiștii nu pot stabili cu certitudine că această perturbare provine de la un singur factor.
COMENTARII / 0