Vot secret în NATO: Cei doi candidați pentru președinția Alianței

Cei mai înalți comandanți ai NATO vor alege sâmbătă un nou lider, în cadrul unui vot decisiv care va contribui la definirea modului în care Alianța se pregătește pentru o eventuală incursiune rusă și gestionează tensiunile transatlantice persistente, notează Politico.

32 de lideri de stat majoră din cadrul Alianței vor desemna un nou președinte al Comitetului Militar, cea mai înaltă structură militară NATO, în Copenhaga, printr-un vot secret, alegând dintre doi candidați: Carsten Breuer și Jennie Carignan.

Janne Kuusela, secretar permanent la Ministerul Apărării din Finlanda, a subliniat că

Citește șiAproape o treime dintre copiii din România sunt în risc de sărăcie. UE ar putea elimina garanții financiare cheie (raport)

„NATO se află într-un moment decisiv și într-o situație dificilă — în Europa se desfășoară un război convențional de amploare, iar NATO se transformă din nou într-o Alianță mai robustă

Chiar dacă nu este foarte cunoscut, Comitetul Militar al NATO reprezintă autoritatea militară supremă a Alianței; președintele său are responsabilitatea de a furniza aliaților consultanță militară onestă, sprijinind analiza fezabilității, a finanțării și a capacităților operaționale. El supervizează numeroase grupuri de lucru ale personalului militar NATO și ajută la obținerea unui consens privind elaborarea recomandărilor militare.

„Este un rol extrem de complex”

Eleonora Russell, purtătoarea de cuvânt a fostului președinte amiralul Rob Bauer, a subliniat că această poziție presupune obținerea simultană a încrederii atât a conducerii militare, cât și a celei politice din cadrul Alianței, fără a lua partea nimănui.

În contextul tensiunilor transatlantice persistente, ea a subliniat că un astfel de rol devine extrem de dificil în prezent, iar relevanța sa crește pe măsură ce, în octombrie, se vor lansa discuțiile delicate privind următorul ciclu de planificare militar

Germanul Breuer, numele său fiind dezvăluit de Berlin în luna februarie, este considerat favoritul, potrivit unui diplomat NATO și a doi oficiali europeni din domeniul securității naționale, care au primit anonimat pentru a putea vorbi liber despre această chestiune delicată.

Berlinul se situează în prezent ca cel mai mare cheltuitor de apărare din Europa, au declarat oficialii. În trecut, Statele Unite au sugerat ca Germania să preia roluri de conducere în cadrul Alianței, în timp ce aceasta caută să reducă implicarea militară pe continent. Autoritățile au menționat că tensiunile bilaterale dintre Ottawa și Washington ar putea complica demersul lui Carignan.

Sprijinul a devenit clar în Washington la data de 23 iulie, când Breuer a adus la cunoștința lui Elbridge Colby, directorul departamentului de politici al Pentagonului, detalii despre noua strategie militară a Germaniei. Mai târziu, Colby a descris această strategie ca fiind

istorică

și

„Ambii candidați sunt lideri militari excepționali”

Un alt oficial militar a subliniat că ambii candidați reprezintă lideri militari excepționali, însă s-a întrebat dacă în prezent ar fi mai relevant ca la conducere să se afle un european, având în vedere eforturile Alianței de a încuraja continentul să preia responsabilitatea pentru propria apărare, inițiativă denumită NATO 3.0.

În cadrul prezentării sale pentru această poziție, Breuer a evidențiat conducerea sa în inițiativa NATO 3.0, au declarat oficialii, iar el a consolidat relații solide cu omologii săi încă de la momentul în care a preluat funcția de șef al apărării Germaniei în 2023.

Începând din 2024, Carignan, comandantul suprem din Ottawa, și-a concentrat campania asupra reîmprospătării funcției Comitetului Militar și asupra transmiterea unui mesaj privind unitatea transatlantică durabilă în NATO, au declarat oficialii. Acest demers se desfășoară într-un context în care Alianța a fost zguduită în repetate rânduri de conflicte cu președintele SUA, Donald Trump, de când acesta a preluat din nou funcția anul trecut.

Ministerul Apărării din Germania nu a furnizat un răspuns la cererea de comentarii. Conform unui purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Canada,

„candidatura lui Carignan reflectă angajamentul de durată al Canadei față de NATO și față de consolidarea apărării colective și a securității transatlantice”

În ciuda tuturor, campania se caracterizează printr-un aer de enigme și se desfășoară sub porțile închise, până la momentul votului secret.

Asta pentru că „scopul principal al acestei inițiative este ca aceasta să fie o formațiune militară alcătuită din profesioniști care au încredere unii în alții”, a spus Russell, întrucât „la nivel militar este nevoie de o loialitate absolută, iar dacă știi exact cine a votat pentru tine și cine nu, atunci pierzi acea loialitate”.

În scopul menținerii acestei loialități, numărarea va înceta imediat ce se ajunge la majoritate, adică 17 voturi, lăsând rezultatul final neclar, a spus un reprezentant al NATO. Pentru a amplifica ambiguitatea, unii lideri de apărare au fost instruiți de autoritățile lor să susțină un anumit candidat, a adăugat oficialul, în

În spatele cortinei, candidații au exercitat presiuni asupra coechipierilor lor, utilizând scrisori, întâlniri directe cu ambasadorii NATO, sesiuni de summitură axate pe securitate și apeluri telefonice la ministere, potrivit celor trei oficiali.

Breuer a fost desemnat de NATO în urma nominalizării din Berlin și a călătorit regulat la capitalele statelor membre. În ultimele două luni, destinațiile sale includ Albania, Macedonia de Nord, Statele Unite, Slovenia, Letonia și Estonia. În cadrul acestor deplasări și a întâlnirilor cu alți comandanți militari, Breuer a susținut candidatura Germaniei, potrivit unei persoane informate despre aceste acțiuni.

Același oficial NATO a declarat că se preconizează ca viitorul președinte al Comitetului Militar să preia funcția de la amiralul italian Giuseppe Cavo Dragone în luna iulie a anului viitor.

NATO întărește cooperarea în regiunea arctică, exprimându-și aprecierea pentru acordul semnat între SUA și Danemarca privind Groenlanda.

Șeful NATO spune că Rusia are o „viziune clară” asupra a ceea ce ar declanșa clauza Articolului 5: „Nu vom vorbi niciodată”