Washingtonul impune nouă condiție Iranului: Vance cerere pentru pace

Vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance, a solicitat Iranului să reducă în mod semnificativ abilitatea de a îmbogăți uraniul, astfel încât un acord ce ar pune capăt războiului să devină realizabil, conform Al Jazeera. Această declarație ar putea semnala o relaxare a poziției Washingtonului, care până acum a cerut Teheranului să abandoneze complet activitatea de îmbogățire.

Afirmațiile sale apar în contextul unei retorici aspre din partea altor oficiali înalți din SUA. Secretarul de Stat Marco Rubio a subliniat că Iranul nu poate deține o armă nucleară, în timp ce președintele Donald Trump a avertizat că războiul se va încheia fie

„pe calea pașnică, fie pe calea mai puțin pașnică”

Citește șiA încercat Trump să destrame guvernul Poloniei? Întâlnire „informală” în martie între președintele SUA și ministrul polonez al Apărării

.

În același timp, autoritățile teheraniene au contestat sinceritatea intenției Washingtonului de a se angaja în dialog, în timp ce conflictul dintre SUA și Israel împotriva Iranului ajunge la a optă lună.

În timp ce fiecare dintre părți își reafirmă pozițiile, Simon Mabon, profesor de relații internaționale la Universitatea Lancaster, a spus pentru Al Jazeera că ideea ca Iranul să caute obținerea unei arme nucleare rămâne departe.

Negociatorii din Teheran sunt mai preocupați de sancțiuni, de activele iraniene înghețate, de blocada navală americană și de conflictele din regiune – probleme, conform lui, care rămân principalele obstacole în calea unui acord.

Într-o comunicare adresată agenției Reuters, JD Vance a afirmat că Iranul trebuie să demonstreze clar că nu dorește să dezvolte armament nuclear, prin ajustarea programului său de îmbogățire a uraniului.

Vicepreședintele american a adus în discuție:

„Dacă nu vreți o armă nucleară, atunci de ce aveți nevoie de combustibil îmbogățit la 60 la sută”

. Vance a menționat apoi că nivelurile ridicate de îmbogățire constituie una dintre provocările de bază ale negocierilor.

„Dacă vreți să demonstrați că sunteți hotărâți să nu construiți o armă nucleară, nu produceți combustibil puternic îmbogățit. Aceasta este o chestiune de bază.”

Procesul de îmbogățire permite utilizarea uraniului ca combustibil pentru reactoarele nucleare, însă la concentrații mult mai mari, materialul poate fi folosit și pentru fabricarea armelor nucleare.

uraniu a ajuns la un nivel de îmbogățire de 60%.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică a raportat că Iranul a îmbogățit uraniu până la nivelul de 60 la sută. Pragul considerat în general necesar pentru producerea unei arme nucleare este de aproximativ 90 la sută. În evaluarea realizată în mai 2025, agenția nu a identificat indicii credibile privind existența unui program nuclear militar structurat.

Vance a declarat că Statele Unite sunt în discuții cu președintele iranian Masoud Pezeshkian și cu ministrul de externe Abbas Araghchi, însă a subliniat că

„nu este complet clar modul în care sunt luate deciziile în țara lor”

.

În Atena, Secretarul de Stat Marco Rubio a reproșat Iranului că i s-au pierdut numeroase șanse de a negocia un acord cu Statele Unite.

„Iranul nu poate avea o armă nucleară. Simplu, punct, sfârșitul discuției”

a declarat Rubio.

Oficialul american a susținut, de asemenea, că Iranul ar fi „pierdut complet controlul” asupra Strâmtorii Ormuz și că economia țării s-ar afla într-o „prăbușire totală și completă”. Potrivit acestuia, sancțiunile severe ar împinge economia iraniană către o situație cu care foarte puține state s-au confruntat.

Analiștii susțin că aceste declarații evidențiază că presiunea exercitată asupra Teheranului rămâne un element central al strategiei americane, deși formulările adoptate de Vance ridică întrebări privind nivelul de îmbogățire a uraniului pe care Washingtonul ar putea fi dispus să îl accepte.

Iran afirmă că negocierile cu Statele Unite au devenit inutile.

În ziua de luni, președintele iranian Masoud Pezeshkian a afirmat că dialogurile cu Washingtonul sunt

„inutile”

, susținând că Statele Unite exploatează conversațiile diplomatice pentru a încerca să elimine conducerea actuală din Teheran.

„Problema noastră cu Statele Unite este că, de fiecare dată când ajungem la masa negocierilor, ni se impune imediat războiul”, a spus Pezeshkian în timpul unei întâlniri cu ministrul de externe al Armeniei. Președintele iranian a afirmat că țara sa a fost atacată de trei ori după participarea la negocieri.

„Ne-au atacat de trei ori până acum după discuții. Acest lucru demonstrează că nu caută dialogul. Dimpotrivă, obiectivul lor este înlăturarea Republicii Islamice Iran”, a declarat Pezeshkian, potrivit agenției oficiale iraniene IRNA.

Liderul iranian a menționat în continuare că negocierile nu pot aduce rezultate în situația prezentă.

„Cu un inamic care recurge zilnic la asasinate, sancțiuni, presiuni și amenințări și care își încalcă promisiunile, negocierile devin inutile, iar națiunea noastră nu va accepta o asemenea abordare.”

Ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a transmis, în schimb, un mesaj mai deschis. Într-o declarație adresată ambasadorilor străini din Teheran pe 4 octombrie, acesta a susținut că

„doar negocierile bazate pe justiție și echitate” pot pune capăt conflictului.

Această comunicare indică faptul că autoritățile iraniene nu au închis complet posibilitatea de a continua discuțiile.

Programul nuclear nu constituie principalul obstacol pentru Teheran.

Simon Mabon susține că Washingtonul ar putea acorda o atenție excesivă procesului de îmbogățire a uraniului, negând astfel prioritățile reale ale Iranului.

„Statele Unite încearcă să își flexibilizeze poziția în problema nucleară în relația cu iranienii, însă pentru Iran aceasta nu este adevărata problemă. Este vorba despre blocadă, ridicarea sancțiunilor, deblocarea activelor și încetarea conflictelor din regiune.”

Un acord ce ar oferi Iran posibilitatea de a îmbogăți uraniul într-un mod restrâns ar putea fi asociat cu Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune din 2015, denumit JCPOA. În timpul administrației Barack Obama, acest acord a restrâns activitatea nucleară a Iran în schimbul eliberării unor sancțiuni. În 2018, Donald Trump a scos Statele Unite din această convenție. Mabon afirmă că un nou acord nuclear ar fi putut fi realizat chiar înainte de izbucnirea războiului actual.

În mai multe momente, un acord nuclear părea probabil și posibil. În cadrul JCPOA, iranienii se apropiau de acceptarea unui acord similar în ianuarie și februarie. Toate negocierile intermediare din acea perioadă sugerau că se putea ajunge la un acord nuclear, însă, în final, s-a luat decizia de a merge la război.

Sanctiunile, blocarea și tensiunile din regiune continuă să reprezinte obstacole semnificative.

Conform declarației lui Mabon, Iranul ar solicita angajamente ce să depășească problema legată de programul nuclear.

„Cred că iranienii ar cere ridicarea sancțiunilor, eliminarea blocadei și deblocarea activelor sau cel puțin o foaie de parcurs pentru atingerea acestor obiective, alături de încheierea conflictului din Liban și un armistițiu permanent în Golf.”

Trăficul maritim prin

81% din fluxurile petrolului provenite din statele Golfului, excluzând Iranul, au atins în luna septembrie, conform datelor companiei de informații maritime Kpler. În aceeași perioadă, exporturile de țiței din Orientul Mijlociu au crescut peste nivelurile de dinainte de conflict în primele 14 zile ale lunii.

Restabilirea fluxului de transporturi ar putea diminua presiunea exercitată asupra Statelor Unite pentru a semna un acord rapid. Totuși, atacurile persistente în regiune păstrează incertitudinea legată de securitatea uneia dintre cele mai semnificative rute energetice globale.

Mabon estimează că aparența unei flexibilizări din partea Washingtonului privind îmbogățirea uraniului indică faptul că administrația americană încă nu este sigură că traficul prin Strâmtoarea Ormuz a revenit complet la normal.

„Dacă americanii ar fi convinși că strâmtoarea este cu adevărat deschisă, atunci ar insista asupra unui acord mai dur.”