Xi Jinping avertizează asupra „remilitarizării” Japoniei la summitul cu Trump

În cadrul unei întâlniri de la Beijing, Xi Jinping a adresat critici dure lui Sanae Takaichi cu privire la procesul de remilitarizare din Japonia, potrivit Financial Times, care citează șapte persoane aflate în cunoștință de cauză.

Nu sunt cunoscute detalii suplimentare despre discuții

nu este o parte a acestei reexprimări, însă discuția a avut loc în timpul unui summit cu Donald Trump.

Citește șiPoliția evacuează tabără migranți din Ceuta: mii în cazare temporară

nu, corectat:

Financial Times relatează, citând șapte persoane familiarizate cu subiectul, că Xi Jinping a condamnat ferm procesul de remilitarizare din Japonia, în timpul unei discuții intense cu Donald Trump la Beijing, discuție în care a criticat vehement poziția lui Sanae Takaichi.

În cadrul reuniunii cu Donald Trump, Xi Jinping a adoptat un ton puternic și a manifestat o evidentă iritare atunci când a vorbit despre Japonia, luând astfel oficialii americani prin surprindere, deoarece această temă nu a fost menționată în conversațiile purtate anterior cu omologii săi chinezi. Confruntarea verbală aprinsă declanșată de Xi a reprezentat, potrivit mai multor surse, momentul culminant al summitului care a durat două zile între cei doi lideri mondiali.

Xi Jinping a exprimat opinii puternice împotriva procesului de remilitarizare a Japoniei în cadrul unei întâlniri cu Donald Trump.
În urma criticilor aduse lui Takaichi și majorării cheltuielilor pentru apărare ale Japoniei de către Xi, răspunsul lui Trump a fost că Tokyo ar trebui să consolideze semnificativ postura sa de securitate ca urmare a accentuării amenințării reprezentate de Coreea de Nord.

Nu a fost clar dacă Trump a menționat China

— principalul motiv de îngrijorare pentru securitatea Japoniei — în contextul respectiv.
În discuție, au fost atacați aceste teme cheie.

Christopher Johnstone, fost oficial de rang înalt la Casa Albă pentru Japonia, a afirmat că maniera acută în care Xi a interacționat cu Japonia și încercarea sa de a profita de dorința lui Trump de a menține stabilitatea în relațiile SUA-China au avut ca rezultat consolidarea demersurilor Tokyo-ului de a-și asigura autonomia în domeniul securității.

O declarație surprinzătoare a fost făcută de Johnstone, care a afirmat că „lipsa de autocunoaștere a lui Xi este remarcabilă”.
Potrivit acestuia, propriile acțiuni ale lui Xi Jinping accelerează apariția unei Japonii mult mai puternice.

„Lipsa de autocunoaștere a lui Xi este remarcabilă. Propriile sale acțiuni accelerează apariția unei Japonii mult mai puternice”, a spus Johnstone.

Declarațiile Chinei împotriva Japoniei nu reușesc să găsească rezonanță în afara frontierelor sale, deoarece Tokyo își consolidează parteneriatele de securitate cu diverse țări din regiune, printre care Australia, Filipine și chiar Coreea de Sud, toate fiind mai preocupate de comportamentul agresiv al Chinei decât de așa-zisa remilitarizare a Japoniei.

În rapoartele sale anuale consecutive despre apărare, Japonia a evidențiat mai întâi pericolul pe care îl reprezintă China, spre deosebire de cel reprezentat de Coreea de Nord. 2023 a marcat începutul unei noi descrieri, în care China este caracterizată prin activitățile sale militare și poziția externă ca fiind „cea mai semnificativă provocare strategică”. O versiune inițială a raportului aferent anului 2026 acordă atenție incidentelor recente care demonstrează o creștere a asertivității militare a Chinei și exprimă o „îngrijorare profundă” în legătură cu consolidarea colaborării militare dintre Beijing și Moscova.

Legăturile dintre Beijing și Tokyo au cunoscut o deteriorare accentuată începând cu luna noiembrie, ca urmare a unei reacții vehemente din partea Chinei la afirmațiile făcute de Takaichi. Acesta din urmă sugerase că un posibil atac chinezesc asupra Taiwanului ar putea avea implicații existențiale pentru Japonia, ceea ce ar putea justifica mobilizarea armatei japoneze.
Luând în considerare că nu reprezentau o modificare a strategiei, remarcile formulate de Takaichi au suscitat totuși condamnarea Chinei.

Demersurile Chinei au continuat într-un ritm susținut împotriva Japoniei de la acel moment, folosind atât discursuri critice, cât și acțiuni practice, de exemplu, impunând limite la exporturile de materiale cu dublă utilizare, precum pământuri rare.
2025 marchează un an în care Japonia a înregistrat o creștere a cheltuielilor militare, acestea fiind majorate cu 9,7%, după cum a informat Ministerul de Externe al Chinei, vineri.

Xi Jinping a exprimat opinii ferme cu privire la evoluția militară a Japoniei, afirmând că bugetul de apărare al țării a înregistrat o creștere anuală consecutivă timp de 14 ani.
În ciuda acestei tendințe, facțiunile politice conservatoare din Japonia insistă asupra necesității unor cheltuieli de apărare mai mari.
Această situație demonstrează, potrivit lui, că Japonia se îndepărtează de形象ul său tradițional de „stat al păcii” și se îndreaptă către o formă de neo-militarism.

„Bugetul de apărare al Japoniei a crescut timp de 14 ani consecutivi, dar forțele de dreapta japoneze continuă să ceară cu insistență creșterea cheltuielilor de apărare”, a adăugat acesta. „Acest lucru arată încă o dată că masca Japoniei de «țară a păcii» se destramă și că aceasta alunecă spre un neo-militarism.”

China, a doua economie mondială în ceea ce privește cheltuielile militare, a înregistrat o creștere a cheltuielilor de apărare cu 7,4% în anul precedent, ajungând la un total de 336 de miliarde de dolari, potrivit datelor prezentate de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm, care a consemnat astfel cea de-a 31-a creștere anuală consecutivă. În același timp, Japonia a alocat 62 de miliarde de dolari pentru apărare.

Preocupările au crescut la Tokyo în legătură cu posibilele declarații ale lui Trump despre Japonia, înainte de întâlnirea de la Beijing, din cauza lipsei de sprijin public din partea sa sau a oficialilor americani de rang înalt, pentru Takaichi, după ce acesta a făcut remarci despre Taiwan.
Situația a Tokyo a devenit una de așteptare îngrijorată, fiind Beijing gazda summitului unde s-ar fi putut face declarații despre Japonia.

Trump a inițiat un apel telefonic cu Takaichi de pe Air Force One, în timpul călătoriei sale de întoarcere la Washington.
Informații detaliate despre discuția dintre președinte și omologul său japonez nu au fost divulgate nici de către Casa Albă, nici de guvernul din Japonia.

Summitul dintre Xi Jinping și Donald Trump a prilejuit o declarație a unui oficial american de rang înalt, care a menționat că președintele american a exprimat „respectul său profund pentru poporul japonez și legătura sa personală puternică cu premierul Takaichi”.

Informația privind prezența militară americană considerabilă în Japonia a fost reiterată de către delegația americană în discuțiile cu partea chineză, potrivit unui oficial.
Acest aspect a fost adus în atenție în cadrul întâlnirilor purtate de reprezentanții americani cu omologii lor chinezi.

Tokyo se arată, de asemenea, preocupat în legătură cu perspectivele parteneriatului strategic dintre SUA și Japonia, din cauza unor chestiuni care includ, printre altele, metoda impusă de Trump pentru introducerea de taxe vamale pentru aliații săi, precum și temeri proaspete legate de diminuarea capacității de descurajare militară americană în fața Chinei, ca urmare a conflictului din Iranul.

Potrivit unui raport prezentat de publicația financiară FT în ziua de sâmbătă, administrația Statelor Unite a adus în atenția Japoniei, într-o perioadă care se încadrează în această lună, perspectiva unor întârzieri considerabile în ceea ce privește furnizarea a 400 de rachete Tomahawk. Aceste arme au fost comandate de către Tokyo încă din 2024, cu scopul declarat de a constitui o forță de contraatac în fața Chinei.

Trump a exprimat opinii care au îngrijorat partenerii și aliații cu privire la poziția Washingtonului față de Taiwan.
În urma declarațiilor făcute la Beijing, se consideră că un pachet de vânzări de arme, în valoare de 14 miliarde de dolari, destinat Taiwanului și aflat în proces de evaluare, reprezintă o „monedă de schimb” avantajoasă în cadrul discuțiilor purtate cu China.

Elbridge Colby, înaltul oficial cu responsabilități politice de la Pentagon, era așteptat într-o potențială vizită la Beijing, însă China a decis să o amâne, potrivit unui raport prezentat de FT în ziua de vineri. Motivul acestei decizii este legat de așteptarea clarificării de către SUA a poziției lor privind potențiala aprobare a unui pachet de arme destinat Taiwanului.

Deși Xi Jinping a lansat critici ferme la adresa Japoniei, Ambasada Chinei în SUA a refuzat să comenteze aceste declarații, însă a avertizat că anumite facțiuni politice din Japonia, considerate de dreapta, fac eforturi pentru a destabiliza în mod evident baza păcii în regiune.

forțele de dreapta

japoneze încearcă să „zdruncine… fundamentul păcii regionale”.

În cadrul discuțiilor, s-a exprimat îngrijorarea cu privire la direcția în care se îndreaptă Japonia, Japonia fiind îndemnată să-și reexamineze poziția și demersurile considerate inadecvate în ceea ce privește Taiwanul.

„Japonia ar trebui, în primul rând, să-și revizuiască retorica și acțiunile greșite privind Taiwanul, să-și oprească campania nesăbuită de remilitarizare, să revină pe calea bunelor relații de vecinătate, a prieteniei și a dezvoltării pașnice și să câștige încrederea vecinilor săi asiatici și a lumii prin acțiuni concrete”, a adăugat ambasada.

Nu au fost oferite detalii suplimentare privind reactia ambasadei sau contextul în care a fost exprimată această declarație.

Nicio declarație nu a fost emisă de către Biroul prim-ministrului Japoniei în legătură cu această problemă.