Ucraina pregătește cea de-a patra etapă a Operațiunii „Vivaldi”, a declarat miercuri, 30 septembrie, președintele Volodimir Zelenski, după ce a vizitat anterior frontul de la Lîman. Potrivit acestuia, ofensiva a permis recucerirea a 176 de kilometri pătrați de teritoriu, a provocat peste 5.000 de pierderi în rândul forțelor ruse și a oprit înaintarea Moscovei spre spatele liniilor ucrainene din zona Sloviansk-Kramatorsk. Liderul de la Kiev a evidențiat rolul sistemelor robotizate terestre în operațiune, folosite pentru a reduce expunerea militarilor în misiunile de pe front, scrie Kyiv Post.
Planul a fost discutat cu militarii ucraineni la postul de comandă al Corpului 3 Armată, care conduce operațiunea, a anunțat miercuri președintele Volodimir Zelenski.
În primele trei etape ale operațiunii, forțele rusești au suferit peste 5.000 de pierderi în rândul militarilor, iar 250 de soldați ruși au fost capturați, conform datelor prezentate de partea ucraineană.
Citește șiȘeful serviciului estonian de informații susține că Rusia vizează firmele europene de armament: „Acțiunile sunt sistematice”
176 km pătrați de teritoriu au fost recuceriți de forțele ucrainene. Conform unei analize realizate de Atlantic Council, ofensiva a anulat avansurile de peste
„Forțele de Apărare ale Ucrainei au zădărnicit planurile Rusiei de a pătrunde în spatele zonei Sloviansk-Kramatorsk”, iar situația pe această porțiune a frontului a fost stabilizată, a declarat Zelenski.
Roboți în locul soldaților
Zelenski a avut o întâlnire cu comandantii unităților care participă direct la operațiune și a abordat cu atenție cerințele acestora, subliniind necesitatea artilleriei și a asistenței financiare pentru militari.
Președintele ucrainean a subliniat că sistemele robotizate terestre reprezintă una dintre cele mai importante învățăminte ale ofensivei.
Zelenski a afirmat că
„Înlocuirea militarilor noștri cu sisteme robotizate terestre, ori de câte ori este posibil, reprezintă în prezent o direcție extrem de promițătoare”
, iar în același timp a menționat că
„în timpul Operațiunii Vivaldi, această componentă a făcut posibilă realizarea unui număr mare de misiuni”
.
În luna aprilie, Zelenski a solicitat Forțelor de Apărare ale Ucrainei să amplifice considerabil cantitatea de sisteme robotizate terestre pe care le vor opera în anul 2026, pentru a diminua drastic necesitatea prezenței fizice a soldaților în zonele cele mai periculoase ale câmpului de luptă.
În mai, Parlamentul Ucrainei – Rada Supremă – a aprobat o lege care elimină taxa pe valoarea adăugată din tranzacțiile de livrare a sistemelor robotizate terestre (GRC). Scopul acestei măsuri este să scadă costurile de achiziție ale roboților terestri și să accelereze distribuția lor către unitățile din linia de
Până la 9 iunie, armata ucraineană a efectuat deja peste 50.000 de misiuni logistice și de evacuare, susținute de complexele robotizate terestre; se așteaptă ca acest număr să crească semnificativ până la sfârșitul anului, întrucât protejarea vieților militarilor rămâne o prioritate.
Conform unei declarații ulterioare emise de Zelenski, el a avut o întâlnire și cu militarii din Regimentului 21 Separat Kraken de Sisteme fără Pilot, implicat în operațiune.
În cadrul dezbaterii, atenția s-a îndreptat spre extinderea capacităților fără pilot ale armatei, la construirea complexelor robotizate terestre, la echiparea echipajelor și la alocarea așa-numitelor „e-points”. Acest mecanism acordă unităților puncte pentru performanțele confirmate pe câmpul de luptă, puncte pe care le pot utiliza ulterior pentru achiziționarea de drone și a altor echipamente.
Zelenski a conferit, în plus, onoruri militare soldaților din Regimentul 21, Brigada 125 Separată Mecanizată Grea și Batalionul 25 Separat Antitanc, recunoscând contribuția lor la ofensivă.
Care sunt motivele pentru care operațiunea este atât de importantă?
Printre scopurile oficiale ale operațiunii se înscriu respingerea forțelor ruse, neutralizarea tacticilor de infiltrare ale acestora și întreruperea liniilor de aprovizionare, principală zonă vizată fiind regiunea Donețk.
În anul 2014, după ce Crimeea a fost anexată ilegal, Moscova a început să ofere sprijin forțelor separatiste din Donbas, care ulterior au preluat controlul asupra unor zone din regiune, inclusiv capitalele regionale. Conform CNN, luptele din Donbas s-au desfășurat aproape opt ani, generând aproximativ 14.000 de victime, până când Rusia a escaladat situația într-o invazie de amploare a Ucrainei în februarie 2022.
De un deceniu în urmă, regiunea continuă să fie în centrul obiectivelor de război ale Rusiei.
În timp ce Kremlin susține ca Ucraina să abandoneze porțiunile din Donbas care încă rămân sub controlul Kievului, ca precondiție pentru semnarea unui acord de pace, Ucraina refuză orice negociere care implică renunțarea la teritoriul și suveranitatea sa.
Kiev solicită Moscovei să accepte o încetare necondiționată a focului și îndeamnă aliații să amplifice presiunile asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului.
În săptămâna precedentă, 51 de state au emis o declarație unificată în sprijinul Ucrainei și au cerut ca Rusia să accepte o încetare necondiționată a focului. Până în prezent, Kremlinul a respins astfel de propuneri.
81-a sesiune a Adunării Generale a ONU a avut loc săptămâna trecută în New York. În acea întâlnire, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, care a reprezentat președintele Vladimir Putin, a declarat că Rusia nu va suspenda „operațiunea militară specială” nici în perioada negocierilor. De asemenea, Lavrov a menționat că Ucraina ar fi păstrat frontierile stabilite în 1991 dacă statele europene nu ar fi intervenit în ceea ce el a numit „manevre”.
COMENTARII / 0