Statele Unite intensifică presiunea economică asupra Iranului, amenințând să impună sancțiuni oricărei țări sau entități care desfășoară activități comerciale cu Teheranul în domenii precum aurul, criptomonedele, aviația, transportul maritim și tehnologia. Această acțiune se înscrie în contextul conflictului cu Iranul și are ca scop restrângerea suplimentară a accesului regimului de la Teheran la economia mondială, conform anunțului din The New York Times.
Într-o mișcare recentă, Statele Unite au anunțat o „Zi Z economică” adresată Iranului, permițând amenințarea de sancțiuni către țările și companiile ce păstrează relații comerciale cu Teheranul în domenii considerate strategice.
Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat că va ataca, printre altele, sectoarele iraniene de aur, active digitale, aviație și transport maritim, precum și domeniul tehnologic. Washingtonul susține că aceste sectoare sunt exploatate de Iran pentru a susține economia și pentru a finanța operațiuni militare și rețelele sale regionale.
Citește șiÎn 1937, prima femeie pilot care a încercat să zboare în jurul Pământului a dispărut fără urmă. După 90 de ani, cercetătorii cred că i-au găsit avionul pe fundul Oceanului Pacific
Conform Departamentului Trezoreriei, Iranul exploatează aceste sectoare
„pentru a-și susține economia aflată în declin”
și
„campania sa de destabilizare și terorism în regiune și în întreaga lume”
.
Oficialii din Iran au respins amenințările adresate de administrarea Trump, le considerând o formă de presiune politică care nu produce efecte reale asupra principalilor parteneri comerciali ai Teheranului.
Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian, a declarat luni, printr-un mesaj postat pe rețelele sociale, că partenerii comerciali ai Iranului nu acordă atenție noilor amenințări aduse din Washington.
Departamentul Trezoreriei a lansat un comunicat care, totuși, a lăsat neadresate numeroase întrebări. În special, se pune sub semnul întrebării modul în care Statele Unite ar putea impune sancțiuni împotriva unor parteneri comerciali esențiali ai Iranului, printre care se numără China.
De-a lungul anilor, Teheranul a identificat numere de strategii pentru a eluda sancțiunile occidentale, printre acestea fiind consolidarea relațiilor comerciale cu Rusia și cu statele din regiune.
Mai mult, comunicatul de luni nu a provocat imediat includerea tuturor persoanelor și companiilor implicate în aceste activități pe lista neagră. Prin urmare, rămâne deschisă oportunitatea pentru negocieri și pentru definirea unor obiective concrete ale viitoarelor sancțiuni.
Se prefigurează o nouă ofensivă economică a Statelor Unite, în timp ce, la mai puțin de o săptămână, Emiratele Arabe Unite, unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Iranului, au anunțat planuri de a suspenda tranzacțiile comerciale și financiare cu Teheranul.
Mahdi Ghodsi, economist la Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena, se teme că măsurile sancțiunilor extinse ar afecta în primul rând populația iraniană.
„Civilii sunt victimele”
și le compară cu impactul unui război.
Aurul servește ca un adăpost pentru populația iraniană.
Statele Unite au impus sancțiuni Iranului de zeci de ani, iar economia iraniană fusese deja profund afectată înainte ca primele rachete americane și israeliene să atingă ținte din Iran în data de 28 februarie.
În contextul scăderii monedei naționale și al inflației în creștere, un număr tot mai mare de iranieni a recurs la aur pentru a-și asigura stabilitatea financiară.
Metale prețioase sunt percepute ca fiind mai sigure decât rialul iranian, care, luni, a înregistrat niveluri minime noi în contextul ultimelor amenințări cu sancțiuni americane.
Banca centrală a Iranului continuă să acumuleze aur de peste ani. În intervalul de patru luni din 2025, Iranul a adus în țară aur cu valoarea de 1 miliard de dolari, majoritatea provenind din Turcia, Emiratele Arabe Unite și China, conform unui ziar economic de prestigiu din Iran.
Economistul Mahdi Ghodsi subliniază că stocarea extinsă a aurului poate produce consecințe adverse asupra sistemului economic. Când indivizii își depozitează fondurile în active concepute pentru a păstra valoarea pe termen
Criptomonedele constituie o alternativă pentru a evita sancțiunilor.
Washington a identificat un alt domeniu țintit: activele digitale. Se sectorul criptomonedelor din Iran a fost estimat la 7,8 miliarde de dolari pentru anul 2025, conform firmei Chainalysis, specializată în analiza blockchain.
Aceeași companie estimează că volumul fondurilor primite de conturi asociate Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran a depășit trei miliarde de dolari în 2025, față de peste două miliarde de dolari în anul precedent. Estimările se bazează pe date furnizate de agenții guvernamentale din Statele Unite și Israel.
În rândul populației iraniană, criptomonedele constituie, la fel ca aurul, o opțiune în locul monedei naționale și un mijloc de păstrare a economiilor.
Autoritățile din SUA consideră că activele digitale constituie, de asemenea, un mijloc prin care regimul din Teheran poate evita restricțiile impuse.
„Regimul iranian apelează din ce în ce mai mult la criptomonede ca instrument preferat pentru eludarea sancțiunilor, susținând tranzacții legate” de Garda Revoluționară
a anunțat Departamentul Trezoreriei.
Washingtonul a aplicat deja restricții asupra firmelor iraniene din domeniul criptomonedelor. În luna iunie, Nobitex a fost supusă sancțiunilor impuse de Trezoreria americană, care a susținut că platforma facilitează autorităților din Teheran evitarea sancțiunilor, finanțarea activităților militante și transferul de fonduri în străinătate.
În cadrul noii colecții de măsuri, se face referire la Ivan Obukhov, cetățean ucrainean domiciliat în Emiratele Arabe Unite. Conform informațiilor furnizate de Departamentul Trezoreriei, acesta ar fi operat de-a lungul mai multor ani ca intermediar pentru navele din „flota din umbră” a Iranului și ar fi sprijinit transporturile de petrol iranian destinate armatei și reprezentanților acesteia.
Autoritățile din SUA îl reproșează că, începând cu anul 2023, a gestionat transferuri în criptomonede depășind 100 de milioane de dolari pentru a sprijini comercializarea de petrol a Gărzii Revoluționare.
Eficiența noilor sancțiuni va depinde însă de capacitatea Statelor Unite de a identifica și izola punctele-cheie ale rețelei iraniene de platforme și intermediari financiari, consideră Ghodsi.
Aviația devine un obiectiv nou.
Washingtonului are, de asemenea, în atenție sectorul aviatic. Pentru cetățenii Iran care locuiesc în străinătate sau au rude în alte țări, transportul aerian constituie o legătură esențială cu familiile lor. Noile măsuri de sancționare ar putea, totuși, să expună companiile și statele care permit avioanelor iraniene să utilizeze aeroporturile proprii.
Departamentul Trezoreriei afirmă că anumite companii aeriene din Iran sunt exploatate pentru deplasarea de combatanți, armament și tehnologii sensibile, precum și pentru transferul de aur și numerar către grupuri susținute de Teheran.
Printre grupurile enumerate de Washington se numără Hezbollah din Liban și Hamas din Gaza.
Conflictul a afectat deja transportul aerian internațional. Zborurile au fost deviate încă de la începutul războiului, iar creșterea costurilor cu combustibilul ar putea duce la noi scumpiri ale biletelor în perioada următoare.
Transportul maritim se confruntă cu presiune
Transportul maritim reprezintă un alt punct slab în structura economică iraniană. Statele Unite au impus sancțiuni asupra Iranului de-a lungul mai multor decenii și au încercat să limiteze exporturile de petrol, principalul venit al economiei naționale.
Petrolul a ocupat poziția centrală în atenția publicului în timpul conflictului, însă Iranul depinde și de importuri de utilaje, de echipamente electronice și de alte produse.
Iran dispune de o bază industrială semnificativă și poate produce intern numeroase bunuri, însă persistă un deficit în anumite materii prime, printre ele oțel, în special după ce atacurile americane din timpul conflictului au deteriorat infrastructura critică.
Departamentul Trezoreriei a reproșat compania națională iraniană de transport maritim că aceasta livrează în mod constant piese pentru armament și materiale necesare în fabricarea rachetelor.
Serviciul național de transport petrolier este, la rândul său, acuzat de a facilita transportul petrolului pentru regimul din Teheran și pentru armata sa.
În iulie, autoritățile din Statele Unite au impus sancțiuni asupra unui grup de persoane și companii situate în afara Iranului, susținând că acestea facilitează „flota fantomă” iraniană în evitarea restricțiilor.
Tehnologia se află la epicentrul noilor restricții.
Administrația Trump nu a precizat încă țările, companiile sau produsele ce vor fi afectate în sectorul tehnologic. În schimb, Departamentul Trezoreriei susține că Iranul importă tehnologii avansate pe care le folosește în programele sale militare.
2025 a marcat o investigație realizată de Kharon, o firmă specializată în studiul comerțului global, care a descoperit o rețea de companii din afara Iranului ce ar fi permis Teheranului să acceseze tehnologii cu dublu scop.
Se referă la bunuri și aparate care pot fi utilizate atât în scopuri civile, cât și în cele militare.
Prin urmare, noua strategie a Statelor Unite depășește cu mult sectorul petrolier, asupra căruia s-a concentrat în mod tradițional presiunea economică exercitată asupra Iranului.
Washingtonul încearcă în prezent să restrângă simultan diverse trasee prin care Teheranul ar putea dobândi valută, ar putea aduce în țară tehnologii și echipamente, și ar putea păstra legături cu economia globală.
Însă rămâne de întrebat cât de mult este dispusă administrația Trump să procedeze pentru a impune aceste măsuri și dacă va sancționa companii și instituții din țări care mențin relații comerciale semnificative cu Iranul. O astfel de abordare ar putea conduce Washingtonul într-o confruntare economică directă cu unii dintre partenerii comerciali ai Teheranului, în special China.
COMENTARII / 0