În sezonul rece al anului 2021, o inițiativă ecologică neconvențională a pus bazele unui experiment destinat să stimuleze biodiversitatea acvatică locală. În mod deliberat, peste 1.500 de brazi de Crăciun au fost aruncați în lacul Saimaa, Finlanda.
Fundamentul acestei metode se înscrie în cadrul unei practici binecunoscute în ingineria ecologică, și anume construirea de recife artificiale din lemn.
În ecosistemele acvatice în care vegetația originală a suferit deteriorare din cauza poluanților sau a intervențiilor umane, peștii și organismele mici își pierd locurile naturale de adăpost și de reproducere.
Citește șiNici Portugalia, nici Insulele Canare. Italienii aleg România pentru pensie, dar francezii au găsit „paradisul pensionarilor” la ei în țară
Lemnul de rășinoase, prin structura sa ramificată și densă, constituie o matrice ideală pentru restabilirea acestor zone de protecție.
Trei ani după scufundarea masei lemnoase, biologi ai efectuat monitorizări periodice și au descoperit o schimbare impresionantă a întregului ecosistem acvatic, Antena 3 CNN a raportat.
Pe măsură ce timpul trecea, structurile lemnoase ale brazilor erau acoperite progresiv de bacterii benefice, alge și nevertebrate acvatice, stabilind astfel fundamentul unui lanț trofic deosebit de complex.
Microorganismele au condus la atragerea unei mase uriașe de insecte acvatice și crustacee, transformându‑se astfel într-o resursă bogată de hrană pentru fauna piscicolă locală.
Efectele pozitive s-au manifestat direct prin creșterea populațiilor de pești. Ramurile brazilor au acționat ca o barieră naturală eficientă împotriva prădătorilor de dimensiuni mari, permițând icrelor să se dezvolte în siguranță și puietului să supraviețuiască în primele faze critice ale vieții.
Analizele de calitate ale apei au evidențiat o claritate sporită în zonele unde se află recifele din lemn, datorită activității biologice intense a organismelor filtrante care s-au dezvoltat pe ramuri.
Transformarea observată după trei ani confirmă succesul proiectelor de economie circulară aplicate în protecția mediului. Brazii de Crăciun, care în mod obișnuit ar fi ajuns la gropile de gunoi sau în incineratoare eliberând dioxid de carbon, au fost reintroduși în circuitul natural, devenind pilonul de susținere al unei noi oaze de biodiversitate acvatică.
Inițiativa a demarat în anul 2021, când cercetătorii de la Institutul Finlandez de Mediu (SYKE) au amplasat strategic mai multe grupuri de molizi pe fundul unui lac.
Scopul principal al studiului a constatat că se dorește să se determine cât de eficient poate fi lemnul de rășinoase în restabilirea ecosistemului local, furnizând un refugiu natural și un habitat adecvat pentru pești și diverse organisme acvatice, convertind practic aceste zone în o pădure subacvatică.
În cadrul implementării experimentului, copacii au fost legați în grupuri de șase până la opt și scufundați la o adâncime de aproximativ doi metri. Pentru a menține stabilitatea pe fundul apei, aceștia au fost ancorati cu cărămizi, generând astfel nuclee rezistente ce favorizează evoluția vieții acvatice.
După trei ani de monitorizare, grupul de cercetători a scoat o porțiune de arbori pentru a examina în profunzime modificările aduse habitatului subacvatic. Datele obținute au arătat o creștere semnificativă a biodiversității în apropierea masei lemnoase.
Kari-Matti Vuori, investigatorul principal al cercetării, a precizat că intervenția a generat o creștere semnificativă a vieții bentonice în zonele în care copacii au fost scufundați.
Conform informațiilor oferite de cercetătorul Juha Vuori, cantitatea de organisme bentonice—forme de viață esențiale pentru menținerea echilibrului ecologic și sursă principală de hrană pentru pești și alte specii acvatice—a crescut de zece ori în zonele lacului unde au fost introduse grupuri de brazi scufundați.
La trei ani de la inițializarea experimentului, măsurătorile au demonstrat nu doar o masivă creștere numerică a acestor forme de viață, ci și o diversificare accentuată a speciilor din mediul acvatic. Crengile brazilor au format micro-habitate care au oferit condiții excelente de adăpost și reproducere, revitalizând semnificativ întreaga rețea trofică a lacului.
Potrivit specialiștii, brazii scufundați au generat o nouă structură fizică care a permis organismelor să se dezvolte. În consecință, în jurul lemnului s-au format comunități microbiene și fungice, care au devenit o sursă suplimentară de hrană și au contribuit la crearea unui habitat subacvatic mai complex.
Se au constatat consecințele și în lanțul trofic, așa cum s-a menționat mai sus. Pescarii locali le-au raportat cercetătorilor că au observat o creștere semnificativă a populației de pești în regiunile unde copacii au fost scufundați.
COMENTARII / 0