91 de ani sibian cărește pământ cu Trabantul; copiii schimbă viața

Un rezident din Sibiu, în vârstă de 90 de ani, folosea un Trabant pentru a transporta pământ și deșeuri de la grajd, transformând astfel un teren înconjurat de gunoaie într-o grădină. În decursul a trei ani, reușise să recolteze o tonă de căpșuni, însă câțiva copii care se infiltra în noapte pentru a-i fura fructele au schimbat destinul său pentru totdeauna. În prezent, Iosif Derzsi locuiește într-o casă din anul 1800, pe care a restaurat-o de la zero. El afirmă că are zeci de mii de „nepoți” răspândiți în întreaga lume, iar relatarea sa a fost publicată de Turnul Sfatului.

Într-un context dificil, povestea lui Iosif Derzsi a luat naștere. După ce a ieșit la pensie din cauza unei boli, medicii, potrivit amintirilor sale, i-au estimat viața la maxim un an și jumătate. Dorind să se îndepărteze departe de agitație, el a căutat un refugiu în natură. A descoperit un teren situat pe un deal dinspre Poplaca, lângă Sibiu, unde localnicii obișnuiau să arunce deșeuri. Pentru ceilalți, acel loc părea abandonat, însă el a văzut în el oportunitatea unui nou început.

După ce a verificat la primărie posibilitatea de a utiliza pământul, a început să lucreze. Cu Trabantul, a transportat sol fertil de pe un șantier, deșert de grajd provenit din Șura Mică și nisip din zona Cibinului. Nu dispunea de apă; o stătea în butoaie, obținută de la un vecin, și o folosea pentru udarea grădinii de dimineață și seară. A construit o colibă mică, în care avea un pat pliabil, iar la sfârșitul săptămânii, soția și cele două fiice îl vizitau.

Citește șiGrav accident feroviar în Liov, Ucraina | Opt persoane au fost rănite după ce două trenuri s-au ciocnit

După 3 ani de efort, grădina îi aducea o recoltă de 1 ton de căpșuni. Îl transporta pe toate cu Trabantul și le vindea pe piață în porții de câte 5 sau 10 kilograme. Fructele au atras atenția copiilor din zonă.

Câțiva copii obișnuiau să intre noaptea în grădină și să fure căpșune. Iosif Derzsi a reușit să-i fotografieze, dar nu a vrut să-i pedepsească. S-a dus la părinții lor și le-a propus o înțelegere: copiii aveau să-l ajute în gospodărie, iar el nu avea să spună nimănui ce făcuseră. Așa au devenit primii săi elevi.

El i-a insuflat arta îngrijirii plantelor, a muncii în sol și a tăierii viței-de-vie. Ei s-au dezvoltat alături de grădină, iar conexiunea lor a persistat chiar și după ce au ajuns la maturitate. Câțiva dintre ei l-au invitat și la nunțile lor. Din această experiență a luat naștere Școala Naturii în Natură, un proiect ce urma să-i ocupe următoarele decenii de existență.

Învățământul a luat naștere în curtea sa, însă s-a extins ulterior în Valea Moașei, în regiunea Sebeșu de Sus, unde Iosif Derzsi a trăit zece ani alături de soția sa, Iuliana. În acea zonă se desfășurau activități destinate copiilor dornici să exploreze mediul natural. Cei mici învățau să aplice busola, să interpreteze hărți, să identifice urmele animalelor și să se descurce în pădure. În cadrul taberelor, erau implicați și voluntari, profesori, învățători sau experți din diverse domenii.

Știrea s-a răspândit, iar copiii au început să se adune din întreaga țară, și ulterior din străinăt

Iosif Derzsi s-a născut pe 24 octombrie 1935, la Cluj, și a copilărit în zona satului Șoimușul Mare, de lângă Sighișoara. Copilăria i-a fost marcată de război. La numai șapte ani era copil de trupă și trăia printre soldați. Din acea perioadă i-au rămas în corp schije care nu au mai putut fi scoase. Un rol important în viața lui l-a avut învățătorul Edi, care îi ducea pe elevi în natură și îi învăța despre plante, animale și orientare.

Mai târziu, Iosif a intenționat să aplice aceleași metode în propria sa școală. În 1962, s-a stabilit în Sibiu, unde a exercitat activitatea de militar. În primii ani ai anilor ’80, problemele de sănătate l-au forțat să se pensioneze. În acel moment, când credea că ar trebui să se retragă din lume, a găsit o grădină care avea să-i transforme viața.

Iosif Derzsi locuiește în centrul Sibiului, într-un imobil din anul 1800. El a achiziționat spațiile din subsol pentru că soția sa avea dificultăți de sănătate și nu putea urca scările. În perioada 2000‑2004, a recondiționat aproape total locuința cu propriile mâini, conform unui plan elaborat de un arhitect. Casa arată acum ca un mic muzeu. În interior se găsesc obiecte moștenite de la părinți și bunici, o ladă de zestre veche de peste 250 de ani și picioroangele pe care le purta în copilărie.

În subsol se află o colecție de os și cranii de animale, adunate pentru a ajuta copiii să distingă diferite specii. În etaj se găsesc trofeele obținute în perioada în care a activat ca vânător. A practicat vânătoarea timp de 50 de ani, după care a renunțat și s-a dedicat protecției mediului. Totuși, cele mai prețioase obiecte din casă nu sunt trofeele sau relicvele vechi.

Iuliana, partenerul său de aproape 60 de ani, a plecat din viață în mod neasteptat, în somn. Reacția sa a fost atât de profundă încât a părăsit Sibiu pentru o perioadă. Sprijinul a venit din partea copiilor și nepoților, completat de amintirile strânse pe care le împărtășeau. În prezent, el îngrijește florile dedicate Iulianei și păstrează obiectele la care ea era legată.

Își împartă spațiul cu o cățelușă care îi păstrează compania. În timpul prânzului, se îndreaptă către cantina sașilor pentru a-și prelua masa, apoi revine la domiciliu, înconjurat de cărți și amintiri. Operele sale, „Vremuri, locuri și destine”, au fost publicate după o perioadă de 40 de ani. În plus, a furnizat documente și fotografii pentru volumele trei și patru ale lucrării „Istoria Păltinișului”, realizată de

În ochii lui Iosif Derzsi, cea mai importantă realizare este Școala Naturii în Natură. El păstrează trei volume ce conțin impresiile participanților la activitățile sale, iar în fiecare an, la aniversarea sa, primește 80-90 de mesaje, printre care și de la foști elevi care s-au stabilit în străinătate.

„Asta e averea mea. O avere care nu se poate cumpăra”

sibilianul a adus la cunoștință în legătură cu Turnul Sfatului.

Însă există și o tristețe. În ultimii ani, copiii au început să participe la activitățile în aer liber tot mai rar. El consideră că timpul petrecut în fața ecranelor l-a distanțat de experiențele practice și afirmă că găsește tot mai dificil să atragă voluntari. În ciuda acestui fapt, el nu a renunțat. În timpul liber și în vacanțele școlare, el continuă să predea gratuit lecții de supraviețuire și adaptare la natură, în Pădurea Dumbrava din Sibiu, pentru copii cu vârste între 5 și 12 ani.

La data de 24 octombrie 2026, el va avea 91 de ani, deși obișnuiește să declare că are deja 92, adăugând cu conștiență un an suplimentar pentru a demonstra dorința de a avansa.

La fiecare dimineață și seară pronunță aceeași rugăciune:

„Până sunt de folos, lasă-mă printre păcătoșii tăi”.

Iosif Derzsi a trăit o existență în care a activat ca copil de trupă, soldat, vânător, grădinar și instructor pentru zeci de mii de copii, și continuă să întâmpine tinerii la sesiunile sale despre natură.