În fiecare an, pe 1 octombrie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Acoperământul Maicii Domnului, o zi dedicată protecției divine și sprijinului pe care Fecioara Maria îl oferă credincioșilor. În folclorul românesc, această zi se numește Pocroave. Sărbătoarea evocă o minune din Constantinopol și marchează începutul seriei marii sărbători din luna octombrie. Descoperă tradițiile observate în această zi semnificativă și originea denumirii.
Această zi se referă la protecția divină, la sprijinul acordat în momente dificile și la cererile de binecuvântare pentru sănătate și familie.
Pe 1 octombrie, această sărbătoare evocă un eveniment miraculos din secolul al X-lea, care a avut loc în Biserica Maicii Domnului din cartierul Vlaherne din Constantinopol. În cadrul unei slujbe nocturne, în timp ce orașul se confrunta cu pericolul invaziilor străine, credincioșii s-au reunit pentru a cere ajutorul divin.
Citește șiGrav accident feroviar în Liov, Ucraina | Opt persoane au fost rănite după ce două trenuri s-au ciocnit
Printre cei prezenți se aflau Sfântul Andrei cel Nebun pentru Hristos și ucenicul său, Epifanie. La ora patru dimineața, Sfântul Andrei cel Nebun pentru Hristos și ucenicul său, Epifanie, au avut o vedenie binecuvântată. Aceștia au văzut-o pe Maica Domnului stând în văzduh și rugându-se cu lacrimi pentru întreaga lume. Fecioara Maria era însoțită de Sfântul Ioan Botezătorul Sfântul Ioan Evanghelistul, cete de îngeri și sfinți.
Sfântul Andrei cel Nebun pentru Hristos a zis către ucenicul său iubit, Epifanie: „O vezi, frate, pe Împărăteasa şi Doamna tuturor cum se roagă pentru întreaga lume?” Iar Epifanie a zis: „O văd, Părinte, şi mă minunez!”.
Ea a îndepărtat acoperirea de pe capul său (sfântul maforion) și a răspândit-o peste credincioși, reprezentând un semn al protecției cerești. În urma acestei acțiuni, pericolul a dispărut, iar orașul a fost eliberat.
În acea clipă, Constantinopolul se confrunta cu o amenințare majoră, probabil provocată de invazia rușilor kieveni din 907 sau 911, iar Maica Domnului pătrunduse în centrul Bisericii, se închinase și, cu fața umbrită de lacrimi, rămăsese acolo pentru o perioadă îndelungată de rugăciune.
Relicva sacrală a ajuns în Constantinopol încă din secolul al V-lea, sub domnia împărătesei Pulheria, și a fost amplasată în Biserica din Vlaherne. Ea a evoluat într-un semn al apărării capitalei bizantine împotriva amenințărilor externe.
Documentele istorice indică faptul că relicva a fost păstrată la Vlaherne până în anul 1087. În timpul unei lupte militare orchestrate de împăratul Alexie I Comnenul împotriva pecenegilor, un vânt violent a desprins sfântul veșmânt din mâinile liderului, iar de atunci nu a mai fost localizată.
Festivitatea a început să se răspândească în bisericile de tradiție slavă în secolul al XII-lea, iar mai târziu a fost adoptată în cadrul românesc, unde este sărbătorită în mănăstiri și biserici de mir.
Pocroave este un termen popular care derivă din limba slavonă și se referă la acoperământ sau învelitoare. Această sărbătoare semnalează trecerea către sezonul rece și este însoțită de diverse obiceiuri:
Postul de o zi constă în abstinerea de la alimente până la prânz sau pe tot parcursul zilei, iar credincioșii îl practică pentru a se proteja de boli, necazuri și primejdii.
Pregătirea ogoarelor – În obiceiurile de la țară, această zi semnifică acoperirea solului cu brumă și încheierea muncilor agricole de toamnă.
Pomenirea celor adormiți: În cadrul acestei ceremonii, se fac rugăciuni pentru pomenirea celor trecuți în neființă, care se află sub ocrotirea Fecioarei Maria.
În cadrul împărțirii de bucate de post, gospodinele pregătesc plăcinte fără carne, cu mere sau dovleac, pe care le distribuie rudelor și vecinilor.
Păzirea animalelor: În unele zone, vitele primesc stropiri de apă binecuvântată în scopul de a preveni îmbolnăvirea în sezonul rece.
Acoperământul Maicii Domnului implică faptul că, în acea zi, nu se taie și nu se aruncă părul, deoarece credința populară susține că acesta menține o legătură spirituală cu proprietarul său. În plus, se spune că fetele care nu dispuneau de o podoabă capilară abundentă se rugau ca capul lor să fie acoperit cu păr în acea zi.
În astăzi, devotoi rostește rugăciuni de mulțumire și cereri de ajutor. Printre cele mai răspândite se găsesc Acatistul Sfântului Acoperământ.
Rugăciunea scurtă pentru ocrotire: „Acoperă-ne pe noi cu Acoperământul tău, Preasfântă Fecioară, în ziua răutăţilor noastre. Acoperă-ne în toate zilele noastre și mai ales în ziua cea rea, când sufletul de trup se va despărţi, de faţă să ne stai întru ajutor şi să ne acoperi pe noi de duhurile cele rele din văzduh, de sub cer şi din ziua înfricoşătoarei judecăţi. Să ne acoperi pe noi întru ascunsul Acoperământului tău.”
O, Preacurată Maică a Domnului, a puterilor de sus, Împărăteasa cerului și a pământului, atotputernică apărătoare și tărie a noastră, primește această cântare de laudă și de mulțumire de la noi, nevrednicii robii tăi. Înalță rugăciunile noastre la tronul lui Dumnezeu și Fiul tău, ca să fie milostiv nedreptăților noastre. Să adauge harul Său tuturor celor ce cinstesc preacinstit numele tău și cu credință și cu dragoste se închină făcătoarei de minuni icoanei tale. Că nu suntem vrednici să fim miluiți de Dânsul, dacă tu, Stăpână, nu-L vei milostivi asupra noastră. Ție toate sunt cu putință de la Dânsul și pentru aceasta năzuim la tine, că ești acoperitoarea noastră și grabnică ajutătoare.
Auzi-ne pe noi, cei ce ne rugăm ție; ocrotește-ne pe noi cu atotputernicul tău Acoperământ și cere de la Dumnezeu Fiul tău să dea păstorilor noștri sfințenie, ca să privegheze și să ocârmuiască sufletele noastre; ocârmuitorilor de orașe, înțelepciune și putere; judecătorilor, dreptate și necăutare la față; învățătorilor, minte și smerită înțelepciune; soților, dragoste și înțelegere; fiilor, ascultare; asupriților, răbdare; asupritorilor, frică de Dumnezeu; celor mâhniți, răbdare și bucurie duhovnicească; neînfrânaților, înfrânare; și nouă, tuturor, duhul înțelepciunii și al cucerniciei, duhul milostivirii și al blândeții, duhul curăției și al dreptății.
Așa, Doamnă Preasfântă, milostivește-te asupra noastră și asupra neputinciosului tău popor. Pe cei rătăciți povățuiește-i pe calea cea bună, pe cei bătrâni îi sprijinește, pe prunci îi păzește și pe noi, pe toți, ne apără și ne ocrotește cu milostivirea ta. Pe toți, scoate-ne din adâncul păcatului și ne luminează ochii inimii noastre spre căutarea mântuirii. Milostivă fii nouă aici, în această viață, iar la înfricoșătoarea judecată să te rogi pentru noi către Fiul tău și Dumnezeul nostru. Că tu, Doamnă, ești slava celor cerești și nădejdea pământenilor. Tu ești, după Dumnezeu, nădejdea și apărătoarea noastră, a tuturor celor ce ne rugăm ție cu credință. Deci ne rugăm ție, Atotputernică ajutătoarea noastră, și ție ne predăm pe noi înșine, unul pe altul și toată viața noastră, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Împărăteasa mea cea preabună și nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor și ajutătoarea străinilor, bucuria celor mâhniți și acoperitoarea celor necăjiți, vezi-mi nevoia, vezi-mi necazul, ajută-mi ca unui neputincios, hrănește-mă ca pe un străin; necazul meu îl știi, deci dezleagă-l precum voiești, că n-am alt ajutor afară de tine, nici altă mângâiere bună, ci numai pe tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzești și să mă acoperi, în vecii vecilor. Amin.
Preacurată Doamnă Stăpână, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, care poți face tot binele, primește aceste cinstite daruri, care se cuvin numai ție, de la noi nevrednicii robii tăi, Ceea ce ești aleasă din toate neamurile și te-ai arătat mai înaltă decât toate făpturile cerești și pământești. Căci pentru tine a fost cu noi Domnul puterilor și prin tine am cunoscut pe Fiul lui Dumnezeu și ne-am învrednicit de Sfântul Trup și de Preacuratul Lui Sânge. Pentru aceasta fericită ești în neamurile neamurilor, ceea ce ești de Dumnezeu fericită, mai luminată decât heruvimii și mai cinstită decât serafimii. Și acum, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare Fecioară, întru tot lăudată, nu înceta a te ruga pentru noi, nevrednicii robii tăi, ca să ne izbăvim de sfatul celui înșelător și de toată primejdia, și să fim păziți nevătămați de toată lovirea cea înveninată a diavolului; ci până în sfârșit cu rugăciunile tale păzește-ne pe noi neosândiți. Ca prin paza și cu ajutorul tău fiind mântuiți, slavă, laudă, mulțumită și închinăciune, pentru toate să înălțăm, Unuia în Treime Dumnezeu, Ziditorul tuturor, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”(sursa: Doxologie.ro)
COMENTARII / 0