Imaginează-ți că descoperi pe TikTok un mesaj care te provoacă să participi la o protestare pentru îmbunătățirea școlilor publice. Scanezi un cod QR pentru detalii suplimentare și ajungi într-un chat privat unde instrucțiunile nu se referă la educație sau la organizare politică, ci la jafuri. Acest eveniment a avut loc în Barcelona pe 24 octombrie. Aproximativ 20 de conturi de pe TikTok, asociate cu platforma anonimă Blocus, au promovat adunări în întreaga Spania, încurajând tinerii să se mobilizeze, a declarat Sara García Santamaría, profesoară asistentă de studii de jurnalism la Universitat de València, în articolul publicat pe The Conversation.
Conturile publice au adoptat mesajul mișcării studențești franceze și au invitat la acțiuni similare în Plaça Catalunya, chiar lângă tabăra din oraș care susținea dreptul la locuințe. În ciuda acestui fapt, nu există dovezi care să le conecteze – o constatare pe care primarul Barcelonei, Jaume Collboni, a confirmat-o în mod clar.
Evenimentul s-a transformat rapid într-o serie de scenă în care tineri cu față acoperită distruguseră vitralii și se confruntau cu forțele de ordine. În finalul nopții, autoritățile au arestat 130 de tineri, dintre ei 76 minori, iar 14 ofițeri au suferit răniri.
Citește șiMinisterul Culturii solicită TNB să transmită explicit măsurile interne de prevenire şi combatere a hărţuirii la locul de muncă
În intervalul intervenției, conturile de TikTok care au inițiat aceste proteste au fost eliminate, iar toate postările și materialele aferente au fost șterse.
În prezent, “Blocus” este reapropiat de către profiluri noi în întreaga Spanie și în Europa, unde se planifică noi întâlniri pentru 31 octombrie. Site-ul spaniol de verificare a faptelor, Maldita, a descoperit apeluri referitoare la Halloween în diverse orașe din nouă țări europene, printre ele Germania și Țările de Jos. Unele panouri susțin demonstrații pașnice, în timp ce altele menționează “The Purge”, un film de groază din 2013 în
Protestul a fost fabricat.
24 octombrie în Barcelona, evenimentul a fost orchestrat ca o mobilizare legitimă, deși ascundea scopuri diferite. Violenta a fost reală, iar în contextul preelectoral deja încălzit din Spania, manifestarea a dobândit rapid o viață politică proprie.
În rândul conturilor asociate cu Blocus, se observă tendințe similare: acestea afișează pancarte create de IA, cu mesaje asemănătoare și fotografii întunecate ale străzilor în flăcări, chiar și în afara granițelor naționale.
Astfel de imagini fac ecou mobilizărilor de extremă dreapta împotriva imigrației din Spania, de după criza din Ceuta: steagul spaniol este foarte prezent, adesea alături de steagurile regionale ale Cataloniei și Țării Bascilor.
Aspectele estetice comune, sincronizarea și modul de funcționare în multiple țări sugerează existența unui sistem mai larg de mobilizare pe internet. Totuși, rămâne neclar dacă se tratează doar de o replica digitală sau de activitatea unui singur coordonator comun.
Manifestație falsă, consecințe reale
Indiferent de cine a coordonat protestul, imaginile din Barcelona au fost transformate în arme și folosite ca muniție politică.
Politicienii au oferit explicații contradictorii. Liderul opoziției conservatoare, Alberto Núñez Feijóo, l-a acuzat pe prmierul Pedro Sánchez că „se opune cu violență predării puterii”, declarând: „După ce au pierdut străzile, vor să le dea foc”. Partidul de extremă dreapta Vox a dat vina, de asemenea, pe „milițiile” lui Sánchez și a prezentat tulburările ca fiind „islamo-stângism”, atribuind violența imigranților de prima și a doua generație.
Elma Saiz, vocea oficială a guvernului, împreună cu numeroși lideri progresiști, a acuzat dreapta de a se aprofita de aceste agitații, susținând că acestea deviază atenția de la și pot submina protestele și taberele reale.
Gabriel Rufián, liderul catalan de stânga, a intensificat acuzațiile, afirmând direct că tulburările au fost orchestrate de extrema dreaptă.
Împrejurimile influenței externe
José Manuel Albares a afirmat pe 26 octombrie că nu există dovezi de implicare rusă în Barcelona. Discuțiile au evoluat rapid spre un cadru geopolitic, generând speculații în mass-media și în sfera politică privind o posibilă interferență a forțelor israeliene sau ruse. În ciuda acestei declarații, Uniunea Europeană a semnalat pericolul campaniilor hibride ce conțin „activități cibernetice rău intenționate”, manipularea informațiilor externe și interferența în procesele electorale. În Franța, o investigație independentă a constatat că nu există probe că un actor străin a inițiat protestele violente, însă a evidențiat rețele conexe cu Rusia care amplifică tensiunile și exploatează haosul.
Guido Crosetto, ministrul Apărării din Italia, a descris protestele din Milano și în restul țării ca o manifestare de „război hibrid”. În același timp, Matteo Piantedosi, ministrul de Interne, a subliniat lipsa dovezilor care să arate că tinerii participanți ar fi fost influențați de factori externi.
Chiar dacă s-ar putea contura o imagine mai clară a interferenței străine, situația actuală se caracterizează prin dezordine, confuzie și lipsă de încredere.
Principala consecință a unui protest fals, creat, nu constă în dezordinea propriu-zisă, ci în povestirile care se nasc. Fotografii cu jafuri pot fi folosite ca probe ale instabilității cauzate de imigrație, ale defecțiunii guvernului sau ale Europa care se prăbușește în haos. Pe măsură ce se răspândesc pe internet, manifestările sunt legate de violență, iar solicitările legitime privind locuințele și educația se pierd din titlurile de știri.
În Barcelona, afișele promiteau o cauză, iar haosul care a urmat a furnizat o mulțime de imagini alarmante care s-au răspândit ca focul pe rețelele sociale și în mass-media. Acest lucru alimentează acum un climat mai larg de teamă care ar putea remodela în mod decisiv opinia publică într-un moment politic decisiv, la doar cinci săptămâni distanță de alegerile generale.
COMENTARII / 0