Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar Iaşi a obținut, în data de luni, 21 septembrie, la Curtea de Apel Iași, decizia de a compensa în bani concediul de odihnă neefectuat al profesorilor la încetarea contractului de muncă. Conform declarației liderului sindical Laviniu Lăcustă, această inițiativă se extinde și asupra angajaților din învățământ care sunt plătiți pe oră peste norma didactică. Se estimează că implică aproape 1.000
Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar Iaşi a obținut, în data de 21 septembrie 2026, la Curtea de Apel, o hotărâre favorabilă privind compensarea monetară pentru concediul de odihnă neefectuat la încetarea contractului individual de muncă.
În mod concret, instanța a acceptat cererea sindicatului de a aplica, cu prioritate, normele Uniunea Europeană în contrast cu reglementările naționale care interzic plata în numerar a concediilor pentru personalul bugetar. Conform USLIP Iași, aceste dispoziții se găsesc în OUG nr. 156/2024 și în Legea nr. 141/2025.
Într-o declarație adresată publicației Libertatea, liderul USLIP Iași, Laviniu Lăcustă, a subliniat că situația afectează și lucrătorii cu regim de plată pe oră. El a precizat că se referă la cazuri particulare, în care angajații nu au primit fonduri pentru concediul de odihnă.
Conform sindicalistului, aceste situații au apărut în ultimele trei ani, iar cifra persoanelor afectate este dificilă de determinat fără precizie.
„În acest moment este foarte greu să fac o evaluare a numărului de persoane. Vorbim însă despre sute de oameni, poate chiar 1.000”.
În total, aproximativ 1.000 de persoane au fost afectate de această situație.
Laviniu Lăcustă afirmă că aceste drepturi nu au fost achitate pentru că normele legale în vigoare au împiedicat plata în numerar a concediului pentru angajații din sectorul bugetar.
„Este vorba despre legislația din 2024 și, ulterior, despre Legea 141/2025, care a blocat, practic, aceste plăți”
În dosarul care a ajuns la Curtea de Apel Iași, valoarea drepturilor cerute se ridică la în jurul a 6.000 de lei.
„În cazul concret pe care l-am avut în acest dosar, vorbim de 6.000 de lei”
Această sumă variază însă de la un caz la altul, în funcție de condițiile fiecărui angajat și de volumul de ore plătite pe oră.
Curții de Apel Iași a luat o hotărâre care a ținut cont de prevederile Uniunii Europene în raport cu legislația națională, iar Lăcustă a afirmat că această decizie are o importanță semnificativă. Este considerată esențială pentru că reflectă realitatea juridică a poziției României în contextul european.
„Noi apreciem decizia Curții de Apel ca una modernă, care ține cont de realitatea juridică a contextului în care se află România în lumea europeană”, a declarat Lăcustă.
„Este foarte important și ca precedent judiciar. Mai important de atât este faptul că am reușit, practic, să trecem prin două legi care interziceau plata acestei prestații”, a adăugat acesta.
Conform sindicalistului, hotărârea judecătorească va fi aplicată în cazuri similare.
„Este o decizie a Curții de Apel și acum noi va trebui să extindem procesul pentru toate persoanele care se încadrează în această situație. Avem acest precedent judiciar pe care îl vom folosi mai departe”
a spus Laviniu Lăcustă.
„Este foarte important, din punctul meu de vedere, precedentul împotriva unor legi în vigoare. Noi am câștigat, practic, cu legislație europeană”
În ceea ce privește distribuirea efectivă a fondurilor legate de concediu, Lăcustă a precizat că sumele vor fi plătite pe parcursul a cinci ani.
„Este foarte important că sunt niște bani care vor veni”
a declarat sindicalistul.
Conform Codului muncii, un concediu de odihnă neefectuat poate fi compensat în bani la încetarea contractului individual de muncă. De asemenea, Codul prevede că, dacă salariatul nu poate beneficia de concediu din motive justificate, acesta trebuie acordat ulterior, în termenul stabilit de lege. Totuși, pentru funcționarii publici, Guvernul a introdus derogări temporare în cadrul legislației fiscal‑bugetare.
Conform OUG nr. 156/2024, aprobat la finalul anului 2024, s-a stabilit că, în 2025, angajații din instituțiile și autoritățile publice nu vor primi, la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, o sumă în bani pentru concediile neefectuate aferente anului 2025.
În esență, privind concediul din anul 2025, odată cu încetarea raportului de muncă, un angajat bugetar nu mai avea dreptul să solicite contravaloarea în bani, conform regulii generale a Codului muncii.
Mai târziu, conform Legii nr. 141/2025, regula a fost prelungită pentru 2026.
În esență, legea stipulează că, în 2026, angajații din instituțiile și autoritățile publice nu vor primi la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu o compensare în bani pentru concediile neefectuate din acel an. Totuși, se face referire la o excepție temporară ce se aplică personalului bugetar, fără a implica o eliminare permanentă a dreptului la plata concediului.
Motivul pentru care statul a introdus această schimbare a fost de natură fiscal-bugetară: autoritatea a dorit să restrângă anumite cheltuieli ale instituțiilor publice și să oblige personalul să ia concediul efectiv, în loc ca zilele neutilizate să ducă la plăți la încetarea raportului de muncă.
În contextul Iași, situația capătă relevanță deoarece norma națională se confruntă cu drepturile stabilite de Uniunea Europeană. În cadrul procesului la Curtea de Apel, sindicaliștii au susținut că reglementările europene privind concediul anual plătit trebuie să prevaleze asupra normei naționale care împiedică acordarea anumitor drepturi la încetarea contractului de muncă. Totuși, această hotărâre nu se va extinde la toți angajații publici din România, ci se va aplica exclusiv profesorilor din Iași.
COMENTARII / 0