Aritmetica nu e vina Armatei Române: găsim soluții pentru avioanele F-16 în SUA și Europa

În intervalul de trei zile, trei drone zburând deasupra României au fost abatute, iar costul total a ajuns la 1,6 milioane de dolari. În același timp, prețul combinat al acestora a depășit puțin 100.000 de euro. Această problemă afectează toate armatele din lume și se lucrează la soluții.

România a eliminat recent, prin intermediul avioanelor sale F-16, trei drone care au intrat fără autorizație în spațiul aerian național.

Aceste operațiuni au semnalat o schimbare de tactică după aproximativ trei ani în care intruziunile similare erau doar urmărite de autoritățile militare, deschizând totodată o nouă discuție: este justificată utilizarea unei rachete, de zece ori mai costisitoare, pentru a neutraliza o dronă evaluată la 40.000 de dolari?

Citește șiMesaj gigant de ajutor scris pe fundul unui lac secat din Elveția de către locuitorii din zonă: „Am oprit navigația în plin sezon”

Ce tip de armament a fost utilizat

În intervalul de trei zile din săptămâna precedentă, în aria aeriană a României, au fost doborâte trei drone. Pentru cel puțin una, autoritățile confirmă că provenea din Rusia și era de tip Geran-2 (Shahed-136). Toate cele trei aeronave au fost interceptate și distruse de avioane de vânătoare F-16 ale armatei românești, însă în total au fost lansate patru rachete.

În cadrul operațiunilor, aeronavele F-16 românești au reușit să lanseze de trei ori racheta AIM-9X Sidewinder, obținând succes complet. În același timp, un Eurofighter Typhoon din Forțele Aeriene Italiene, implicat în misiunile de poliție aeriană îmbunătățită, a propulsat o rachetă IRIS‑T, dar nu a atins ținta.

Ambele tipuri de rachete operează prin ghidare infraroșie și urmăresc amprenta termică a țintei. Acestea se situează printre cele mai moderne rachete de acest tip în prezent, împărtășind caracteristici similare și având un preț de aproximativ 400.000 de dolari fiecare.

În practică, pentru a elimina cele trei drone, au fost rulate patru rachete, costând aproximativ 1,6 milioane de dolari în total. Un exemplu de dronă, modelul Shahed-136/Geran-2, are un preț estimat între 30.000 și 50.000 de dolari.

Disproporția de cost a determinat dezbateri privind eficiența economică a misiunii de apărare aeriană.

În Statele Unite și în Europa există zeci de companii care au realizat progrese semnificative în cercetare, iar unele dintre ele au avansat și în producție. Se dezvoltă anti-drone de diferite tipuri. Unul dintre aceste sisteme poate fi instalat pe avioanele F-16.

Metodă de convertire a rachetelor neghidate în muniție de precizie

forțele aeriene occidentale au fost nevoite de această discrepanță financiară să caute soluții mai economice pentru a elimina țintele lente și de cost redus, inclusiv dronele kamikaze și câteva rachete de croazieră.

În Statele Unite și în Europa s-au conceput opțiuni mult mai economice, prin transformarea unor rachete nedirijate de 70 mm în muniție ghidată, capabilă să fie orientată către țintă prin utilizarea senzorilor laser.

Modul de operare este clar și performant: avionul de luptă semnalizează drona printr-un fascicul laser, iar racheta adaptată cu un set de senzori laser identifică fasciculul reflectat de țintă și activează aripioarele de ghidare pentru a ajusta traiectoria direct către obiectiv.

APKWS II reprezintă soluția americană modificată pentru a face față dronelor.

APKWS II (Advanced Precision Kill Weapon System) a fost conceput în Statele Unite de peste zece ani. Compania BAE Systems a reconfigurat rachetele neghidate Hydra 70 prin introducerea unui modul de ghidaj optic, amplasat între fuzelaj și capul de luptă.

patru aripioare rabatabile, fiecare echipat cu laser semi-activi, se activează în momentul lansării rachetei.

Racheta cântă aproximativ 15 kilograme, poate acționa pe distanțe de până la 12 kilometri în condiții de lansare aeriană și atinge viteze superioare Mach 2.

Pe aeronavele de vânătoare F-16 Fighting Falcon, F-15E și A-10 Thunderbolt II, sistemul APKWS II a fost instalat.

Simulare: Un F-16 activează și neutralizează drone prin intermediul rachetelor ghidate APKWS. Sursă: BAE

2019 a marcat momentul în care Armata Aeriană a Statelor Unite a testat sistemul în scenariu aer-aer, iar un avion de tip F-16 a eliminat o țintă aeriană ce imitase o rachetă de croazieră. În 2021, compania BAE Systems a introdus focoase cu detonare de proximitate, special concepute pentru a neutraliza drone de dimensiuni reduse fără a necesita un impact direct.

De pe aeronavele F-16, lansările se efectuează din containere specializate ce conțin 7 sau 19 tuburi. Capacitatea de a încărca mai multe rachete într-un singur container permite acestor avioane să transporte un număr mare de muniții la o singură ieșire în spațiul aerian.

Forțele Aeriene ale Statelor Unite au utilizat recent armamentul APKWS în contextul conflictului din Iran, eliminând dronele iraniene în zona Golfului Persic, a declarat Defense One.

Sistemul a fost implementat și pe aeronavele F-16 din Ucraina.

Muniția APKWS II se află în stocul Forțelor Armate ale Statelor Unite, precum și al altor națiuni partenere.

Ucraina, care a dobândit acest echipament, îl folosește pe aeronavele F-16 pentru a neutraliza dronele de atac și rachetele de croazieră rusești, potrivit The Aviationist.

Fotografiile au fost difuzate în mediul online, prezentând aeronave F-16 ucrainene care zboară de la sol, echipate cu lansatoare LAU-131, care pot lansa șapte rachete APKWS II.

Prima filmare documentată arată cum un avion de luptă F-16, operat de Forțele Aeriene Ucrainești, interceptează un dronă de lungă distanță de tip Shahed/Geran, folosită de Rusia, cu ajutorul rachetelor anti-aer cu cost redus, ghidate laser, APKWS II. Aceste rachete sunt transportate în sistemul LAU-131. pic.twitter.com/JTsCsgQ7NP

FZ275 LGR: versiune europeană creată de Thales

FZ275 LGR constituie opțiunea europeană pentru calibru de 70 mm, creată de divizia Thales Belgium.

În ultima perioadă, la Kleine Brogel, a fost observat un avion F-16AM belgian, echipat cu șase lansatoare LAU-131A/A, care permite transportul a 42 de rachete.

FZ275 LGR măsoară 1,8 metri în lungime, cântărește 12,7 kilograme și poartă un cap de luptă de 4,1 kilograme. Raza de acțiune poate atinge 7 kilometri când este lansată de la sol sau de pe elicopter, iar dacă se lansează dintr-un avion de vânătoare, distanța se extinde.

Prin instalarea unui SAL, racheta a fost adaptată pentru a se orienta către ținta desemnată de aeronava care o lansează.

Capul de luptă și ghidaj conceput de Thales pentru rachetele de 70mm / Sursă: VIRGINIE LEFOUR / AFP / Profimedia

În martie, conform informațiilor raportate de HotNews, Forțele Aeriene ale Belgiei au demarat o serie de teste pentru a integra rachetele FZ275 LGR ghidate cu laser pe aeronavele de vânătoare F‑16AM, același tip de avion operat de Forțele Aeriene Române.

În timpul verificărilor, un avion F-16AM de origine belgiană a fost detectat la baza aeriană Kleine Brogel, fiind echipat cu șase lansatoare LAU-131A/A ce asigură o capacitate totală de 42 de rachete.

Racheta dispune de o rază de acțiune între 1,5 km și 7 km și poate fi echipată cu diverse capete de luptă, inclusiv variante puternic explozive (HE) sau pre-fragmentate. În scopul anti-dronă, capul de luptă al rachetei FZ123 eliberează la detonare un „nor” de mii de bile de oțel, suficient pentru a distruge structura fragilă a unei drone pe distanțe de câteva zeci de metri.

Ucraina a semnat și un memorandum pentru producția comună de rachete anti-dronă, iar Thales plănuiește să tripleze capacitatea de producție, vizând atingerea unui volum de 10.000 de unități anual până la sfârșitul anului 2026 pentru a satisface cererea globală în creștere.

România deține același tip de F-16 pe care Belgia îl folosește pentru a testa noi arme anti-dronă.

46 de avioane F-16 sunt în operațiune în România, potrivit celor mai recente declarații ale generalului de flotilă aeriană Ioan Mischie, care conduce Comandamentul Componentei Aeriene din cadrul Statului Major al Forțelor Aeriene. Această informație a fost transmisă în cadrul emisiunii Frontul difuzată pe TVR Info.

Toate aeronavele F-16 din România sunt variante AM/BM, supuse unor operațiuni de modernizare. În ansamblu, România va avea la dispoziție 49 de astfel de aparate de luptă în exploatare – 17 dintre ele provin din Portugalia, iar restul de 32 din Norvegia.

În urma unei tranzacții, 18 aeronave F-16 au ajuns în posesia României, provizionate de Olanda, și vor fi destinate Centrului European de Pregătire a piloților F-16 situat pe terenul aerian Fetești.

În prezent, România dispune de două escadrile complet echipate și operaționale, iar a treia se află în fază de operaționalizare. În același timp, 18 aparate, potențialele componente ale unei a patra escadrilă, sunt alocate centrului european de pregătire din Fetești.

Drona abătată în România: Ce rachetă a folosit avioanele italiene și a eșuat. Ce rachetă a folosit avionul F-16 românesc

Actualitate

Drona doborâtă în România: Cu ce rachetă au tras avioanele italiene și au ratat. Cu ce rachetă a tras avionul F-16 românesc

Cine este generalul român de la NATO care a prezis că rușii vor continua să trimită drone și că e timpul ca „armata să deschidă focul”/ Ce poate face Guvernul

Actualitate

Cine este generalul român de la NATO care a prezis că rușii vor continua să trimită drone și că e timpul ca „armata să deschidă focul”/ Ce poate face Guvernul

Un detaliu care a trecut neobservat la summitul NATO: România deschide calea către prima sa armă cu adevărat ofensivă – o rachetă de croazieră care poate lovi la peste 500 de km

Victor Cozmei

România a deschis drumul către prima sa armă cu adevărat ofensivă, o rachetă de croazieră capabilă să atingă distanțe de peste 500 km, un detaliu care a trecut neobservat în cadrul summitului NATO.

Comparația de costuri: rachete ieftine vs drone Geran-2 

Costul unei rachete laser dirijate, fie că este APKWS II, fie FZ275 LGR, oscilează între aproximativ 30.000 și 40.000 de dolari pe unitate, conform producătorilor, iar aceste sume variază în funcție de volumul de comenzi. Scăderea prețului se datorează faptului că se utilizează motoare și fuselaje de 70 mm deja fabricate în cantități mari, explică producătorii.

În aceste condiții, raportul de cost între o rachetă de 70 mm și drona Geran-2 se apropie de egalitate.

În termeni simpli, comparativ cu prețul de 400.000 de dolari al unei rachete AIM-9X, utilizarea muniției laser dirijate scade costurile pentru fiecare dronă neutralizată cu peste 90%.