Fondul alocat pentru construirea unui baraj de acumulare și a unei centrale hidroelectrice, abandonat de 36 de ani, se preconizează că va fi reluat.
Poneasca, situat în comuna Bozovici din județul Caraș-Severin, găzduiește un baraj și o centrală hidroelectrică de mică putere concepute în perioada comunistă. Lucrările s-au întrerupt în 1990, iar barajul a fost finalizat aproape în întregime, însă nu a fost niciodată inundat. În realitate, centrala CHMP Poneasca există doar în documentație.
Conform datelor recente, singura cheltuială asociată hidrocentralei, destinată să opereze cu o putere de 2 MW, se apropie de 35 de milioane de lei fără TVA, echivalentul fiind peste 6,5 milioane de euro.
În cazul barajului Poneasca, ultima evaluare a lucrărilor realizată în 2011 a estimat costul la 16,5 milioane de lei, excluzând TVA. Actualizând pentru inflație, investiția crește la aproape 30 de milioane de lei, tot fără TVA, echivalentul a 5,6 milioane de euro.
Autoritățile estimează că suma necesară pentru reactivarea completă a proiectului se va ridica la 12,1 milioane de euro.
Informațiile provin din documentația depusă de Hidroelectrica la Direcția Județeană de Mediu Caraș-Severin pentru evaluarea impactului asupra mediului, ceea ce arată că la nivelul companiei s-a luat decizia de a realiza investiția în perioada viitoare. Termenul stabilit în proiect este de 36 de luni de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor.
Barajul se află pe pârâul Poneasca, un afluent al râului Miniș, și a fost conceput pentru a stoca 18 milioane de metri cubi de apă. Deși se întinde pe o distanță de 14 kilometri, debitul redus al Poneascii ridică întrebări privind eficiența și profitabilitatea proiectului.
„Strategia verde a regiunii Vest”, realizată de Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, descrie județul Caraș-Severin ca zonă cu vulnerabilități climatice ridicate: secetă, fenomene extreme și depopulare rurală.
Conform Administrației Bazinale de Apă Banat, în vara anului 2026, cursurile de apă din Spațiul Hidrografic Banat au scăzut cu mai puțin de 30% față de normalul sezonului, din cauza temperaturilor extrem de ridicate și a lipsei precipitațiilor.
În proiect, centrala este planificată să primească apă din două surse: barajul Poneasca și barajul Gura Golumbului, amplasat în zona de amonte a Poneasca, pe râul Miniș, cu un debit de 2,4 mc/s, preluată prin două conducte ce vor lega cele două baraje. În vecinătate se află și faimoasa cascadă Bigăr, ceea ce transformă regiunea într-un punct atrăgător pentru turiști.
Barajul Gura Golumbului, cu un volum de 5,2 milioane de metri cubi, ar necesita exclusiv o reconfigurare tehnică a scării de pești pentru a permite speciilor să migreze amonte-aval.
„Proiectul are ca obiectiv continuarea lucrărilor necesare pentru umplerea acumulării Poneasca, barajul fiind executat și recepționat la acest moment și realizarea CHEMP Poneasca. Terenurile aferente barajului și acumulării Poneasca sunt în domeniul public al Statului Român și în administrarea Hidroelectrica, fiind situate în comuna Bozovici, satul extravilan Zăgrade.
Aptarea apei din rezervorul Poneasca se realizează prin priza de captare deja existentă, folosind o conductă metalică inițial proiectată pentru a alimenta stația de pompare situată în aval barajului Poneasca.
Conducta metalică de aducțiune rămâne incompletă. Pentru a exploata în condiții de siguranță potențialul hidroenergetic al Acumulării Poneasca în cadrul CHEMP Poneasca, trebuie adăugat la conducta existentă un segment nou de 150 de metri, astfel încât
În 1972 a început amenajarea Poneasca – Gura Golumbului, inițial concepută pentru a furniza apă termocentralei din Crivina. Pentru a garanta necesarul de lichid, s-au proiectat și realizat parțial două rezervoare de acumulare – unul pe pârâul Poneasca și celălalt pe râul Miniș – și patru stații de pompare.
După ce Nicolae Ceaușescu a vizitat regiunea, liderul a emis un decret pentru a muta termocentrala, inițial proiectată pentru Anina, la Crivina, în zona montană, la 9 kilometri de oraș, în apropiere de cariera de șisturi bituminoase. Pentru a facilita livrarea tuturor materialelor și echipamentelor esențiale, au fost amenajate drumuri de acces până în vârful muntelui. În zonă au fost aduși mii de muncitori din diverse regiuni ale țării, pentru a participa la execuția proiectului
Comuniștii au construit „Orașul Nou, un cartier aflat în munte, chiar deasupra Aninei, unde locuiau muncitorii. Termocentrala a fost gata abia în 1984 și-a funcționat doar până în 1988, când a fost oprită, după o avarie la un generator. Șisturile bituminoase s-a dovedit a fi de proastă calitate, iar întreaga afacere a ajuns în faliment, la fel ca toată industria megalomanică comunistă.
După 1990, structura metalică a termocentralei a fost vândută ca fier vechi. În acel moment, lucrările la barajul Poneasca, situat la cota de 417,5 mdM, au fost suspendate, iar finalizarea montajului la stațiile de pompare și la conductele de aducțiune a fost, de asemenea, întreruptă.
Centrala hidroelectrică de mică putere a fost concepută cu o infrastructură realizată din beton armat monolit, iar la sala mașinilor se proiectează o suprastructură formată din cadre din beton armat monolit. Se prevede instalarea a două turbine orizontale de tip Francis, care vor procesa un debit total de 2,4 mc/s.
Considerat unul dintre cele mai semnificative proiecte energetice din județul Caraș-Severin, scopul este perceput de autoritățile locale ca o șansă majoră pentru creșterea comunei Bozovici și a întregii regiuni turistice a Almăjului, zona rurală înconjurată de Munții Aninei, Munții Almăjului și Munții Semenic și traversată de râul Nera.
Conform oficialilor din Primăria Bozovici, finalizarea barajului și a centralei hidroelectrice va susține, în afară de producerea de energie electrică din surse regenerabile, crearea de locuri de muncă, atragerea de investiții și dezvoltarea infrastructurii și a economiei locale.
Primarul proiectul Poneasca, Adrian Sergiu Stoicu, spune că barajul și hidrocentrala ar putea deveni unul dintre cele mai importante motoare de dezvoltare economică pentru Valea Almăjului. Comuna are o populație de circa 2.400 de locuitori. În urmă cu 15 ani, la Bozovici trăiau aproape 3.000 de oameni.
COMENTARII / 0